Bucurestiul "sta bine" la transportul public doar la tarifele scazute si densitatea statiilor

Bucurestiul ocupa locul 2 din 14 intr-un clasament european pe segmentul transportului public, datorita tarifelor scazute la biletele de calatorie, dar si ca urmare a densitatii statiilor, arata concluziile raportului "Mobilitate durabila in Bucuresti. O evaluare bazata pe indicatori", intocmit de Greenpeace Romania, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, realizatorii cercetarii sustin ca municipalitatii ii lipseste un sistem integrat de achizitii de bilete, cum ar fi un card unic de transport public care sa poata fi reincarcat si utilizat pentru toate tipurile de moduri de transport public.

"Locul doi ocupat de Bucuresti in domeniul tematic al transportului public este rezultatul preturilor atractive si al retelei practice pentru utilizatori. Experienta arata ca atragerea oamenilor spre utilizarea transportul public si mentinerea participarii la transportul public depinde de diversi factori precum tariful, acoperirea, frecventa, confortul si fiabilitatea (...) Preturile biletelor sunt foarte rezonabile la 2,8 lei (ceea ce este egal cu 0,59 eurocenti) pentru o calatorie pe liniile urbane si preorasenesti (care cuprinde doua bilete a cate 1,3 lei, respectiv 1,5 lei). Acest tarif este rezonabil, chiar si daca este ajustat ca pondere la cheltuielile pentru alimentatia zilnica in Bucuresti. Cu toate acestea, pasagerii trebuie sa cumpere in mod regulat mai multe bilete atunci cand folosesc transportul in comun. Astfel, desi Bucurestiul se afla pe locul 2, ii lipseste integrarea diferitelor tipuri de sisteme de transport public (autobuz, metrou, urban si suburban). Pe de o parte, lipsesc statiile intermodale, care combina diferite moduri de transport in comun, care sunt furnizate atat de operatori publici, cat si de cei privati; pe de alta parte, orasul nu ofera un sistem integrat de achizitie a biletelor. In acest sens, atractivitatea transportului public poate fi crescuta", se mentioneaza in raport.

Potrivit cercetarii, cele mai bune practici pot fi gasite in Madrid, unde proprietatea publica Compania Municipala de Transport ofera o aplicatie pentru dispozitive mobile, cunoscuta sub numele de "MaaS Madrid", care ofera informatii combinate ale transportului public cu noi servicii complementare de mijloace de transport utilizate in comun. "Acesta aduce toti furnizorii de servicii de mobilitate din Madrid intr-un singur instrument, oferind astfel utilizatorilor un punct de contact pentru calatoriile cu mai multe mijloace de transport in comun", noteaza sursa citata.

In ceea ce priveste managementul mobilitatii, raportul Greenpeace releva faptul ca Londra, Copenhaga si Amsterdam se claseaza cel mai bine datorita combinatiei de taxe ridicate pe ora pentru parcare, sistemelor accesibile de utilizare in comun a bicicletelor, a disponibilitatii aplicatiilor de electro-mobilitate pentru smartphone-uri si schemelor de taxare a congestionarii.

Citeste si:
Lansarea SUMAL, amânată de Guvern pentru a treia oară în ultimele...
Lansarea SUMAL, amânată de...

Pe de alta parte, Budapesta, Roma si Bucuresti se afla in partea inferioara a clasamentului din cauza cotei mari de vehicule motorizate personale, a costurilor reduse de parcare pe ora, a putinelor optiuni de mobilitate, precum si a indicilor mari de congestionare.

In acest sens, datele centralizate arata ca Roma, cu cea mai accesibila parcare, are cea mai mare pondere a calatoriilor motorizate, urmata de Bucuresti cu o pondere a calatoriilor motorizate de 48%. Totodata, Berlin, Bruxelles si Viena, cu o accesibilitate similara a parcarii, au o pondere mai scazuta a modurilor de transport cu motor decat Bucuresti.

"In aceste orase, acest lucru rezulta din cote mai mari de deplasari pe jos si cu bicicleta, acestea fiind incurajate de o infrastructura mai sigura si mai densa pentru mobilitatea activa. Orase precum Copenhaga, Amsterdam, Zurich si Paris ofera un numar relativ ridicat de biciclete utilizate la comun si au, simultan, cote relativ reduse ale calatoriilor cu vehicule cu motor datorita dezvoltarii unei infrastructuri pentru biciclete ameliorate si sigure", reiese din concluziile studiului de specialitate.

Raportul Greenpeace Romania descrie metodologia utilizata de Institutul Wuppertal in elaborarea Clasamentului oraselor din 2018, care a masurat si a evaluat performanta in domeniul mobilitatii durabile in 13 capitale europene.

Citeste si:
Coronavirus China: Wuhan a suspendat transportul public
Orasul chinez Wuhan a...

Documentul de specialitate reprezinta o completare la clasamentul oraselor din anul 2018 privind mobilitatea durabila (Raportul "Living. Moving. Breathing", realizat de Institutul Wuppertal) in care au fost analizate orase europene, precum Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta si Madrid.

Bucurestiul a fost comparat cu celelalte orase in ceea ce priveste transportul public, siguranta rutiera, calitatea aerului, managementul mobilitatii si mobilitatea activa, iar in ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orase, pe baza punctajului obtinut pentru fiecare indicator.

Sursa foto: Facebook Societatea de Transport Bucuresti

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri