„Faptul că mai avem o foarte mică fereastră în care se poate interveni pentru că, se pare că efectele se accentuează de la un an la altul, iar în prezent ne confruntăm cu acest incendii care sunt provocate de valuri de căldură, creșteri de temperatură foarte mari (în zona mediteraneană au fost în jur de 45 de grade generate de un fond de aer cald venit din Africa). Modul în care se mișcă masele de aer și cum s-a modificat regimul precipitațiilor arată deja că ne confruntăm cu astfel de fenomene extreme. Pe de-o parte avem inundații, pe de altă parte avem secete, totul devine foarte greu de controlat”, a declarat pentru wall-street.ro Orieta Hulea, Director general WWF România.

În condițiile în care aceste efecte se accentuează de la un an la anul, Orieta Hulea spune că România ar trebui să fie pregătită pentru astfel de incendii ca cele din străinătate și nu ar trebui să fim neapărat luați prin surprindere. Întrebarea principală este: ce soluții pot găsi autoritățile pentru a putea preveni un astfel de dezastru?

„Ne uităm în jurul nostru pentru că valurile de căldură nu ne ocolesc. Avem secetă de la un an la altul și probleme cu resursele de apă în aceste perioade. Am văzut locuri în care miriștile sunt incendiate și este foarte ușor ca de la o astfel de acțiune focul să se răspândească. Au fost incendii și la noi în țară. Nu suntem ocoliți, chiar dacă sunt pe o suprafață foarte mică. Deja acestea sunt semnale de alarmă și în astfel de situații autoritățile trebuie să lucreze în zona de prevenție, să ne pregătim dacă știm că există un astfel de risc”, spune Orieta Hulea.

Cât de pregătite sunt autoritățile din România pentru a preveni un adevărat dezastru

Aceasta spune că autoritățile din România ar trebui să înțeleagă și să învețe din ceea ce se întâmplă în alte țări, iar România să își pună problema intensificării unor astfel de soluții.

Orieta Hulea precizează că autoritățile pot preveni și ține în frâu un dezastru natural dacă vor proiecta anumite hărți de risc, cunoscându-se deja regiunile afectate de secetă și pot fi luate măsuri din acest moment pentru a se asigura că eventualitatea întâmplării unui astfel de eveniment să aibă un impact cât mai mic.

În cazul în care România s-ar putea confrunta cu astfel de probleme la scară mai largă, efectele ar fi dezastruoase pentru natură, faună, dar și pentru populație. Naturii îi va fi foarte greu să își revină, probabil chiar ani buni: 5-10 ani dacă vor interveni și autoritățile pentru a împăduri.

Însă reprezentanții WWF România avertizează că nu este doar suficient să plantezi copaci, ci autoritățile trebuie să își ia un angajament pe termen lung pentru zonele care trebuiesc împădurite. Acum rămâne să vedem dacă aceștia au învățat din experiențele țărilor și dacă vor fi pregătiți sau vor fi luați prin surprindere, ca de fiecare dată.

Potrivit informațiilor WWF România, în Grecia au ars 110.000 hecatre, de 12 ori mai mult decât media. În Turcia, în Antalya, au ars peste 120.000 de hectare, de 25 de ori peste medie.

WWF Internațional împlinește anul acesta 60 de ani. De 15 ani de când există WWF în România, compania tragem un semnal de alarmă asupra importanței oricărei acțiuni pe care o face fiecare dintre noi în raport cu mediul. WWF a dezvoltat proiecte pentru conservarea naturii, pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, zimbri, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.