Cum poti starni si sustine intraprenoriatul in propria companie? Ce nevoi trebuie sa implinesti angajatilor si cum ar trebui sa ii tratezi, pentru a evolua si, pana la urma, ce inseamna, de fapt, a inova? Toate acestea si multe altele afla intr-un interviu exclusiv cu Magda Ropotan, experta si consultanta in inovatie.

Magda Ropotan este consultant in inovatie si din aceasta postura lucreaza cu companiile si startup-urile care doresc sa inoveze organic, prin creativitatea si contributia propriilor angajati. Momentan, clientii ei sunt companii multinationale din afara – din toate zonele – retail, real estate, tech, finance, dar are mici proiecte cu startup-uri si in Romania fiind si profesor pentru startupurile la inceput de drum din cadrul Atelierelor de Antreprenoriat ale Romanian Business Leaders. Ea are o experienta anterioara de peste 13 ani in resurse umane, ultima functie inainte de a se dezvolta pe cont propriu a fost de HR Manager pentru Ikea Rusia.

Este printre putinii profesionisti din Europa (si primul din Romania) certificati de FORTH ca facilitatori de inovatie si acest lucru o ajuta sa abordeze inovatia ca pe un proces structurat de invatare, creativitate si transformare de cultura organizationala, in care managerii, angajatii si clientii co-creeaza produse si servicii in care cred si de care piata are nevoie.

WALL-STREET.ro a realizat un scurt interviu cu Magda pe tema inovatiei in start-up-uri, intraprenoriatului, dar si ale provocarilor cu care se infrunta companiile la inceput de drum.

WALL-STRET.ro: Cum ai defini inovatia, un cuvant pe care il auzim din ce in ce mai des?
Magda Ropotan: Exista o multitudine de definitii, dar, personal, rezonez cel mai mult cu cea oferita de Doblin, divizia de inovatie a companiei Delloite. Acestia spun ca: „inovatia este livrarea unei oferte viabile, noi, elegante”. Ceea ce imi place foarte mult este ca, pe langa elementul de „nou” al unui produs sau serviciu, aceasta definitie implica si alte aspecte pe care eu le consider fundamentale pentru a putea spune ca un produs este cu adevarat inovator. Anume:

  1. a fost livrat clientului - ceea ce inseamna ca produsul sau serviciul satisface o nevoie si clientul a fost dispus sa plateasca pentru acesta;
  2. este viabil - prezinta conditiile si calitatile necesare pentru a dura, a se mentine si a se dezvolta;
  3. si este elegant - se deosebeste prin bun gust si armonia formei

W-S.ro: Da-mi 2-3 exemple de inovatii pe care companiile le-au implementat, ca urmare a consultantei oferite de tine.
MR: Deoarece proiectele de inovatie sunt strans legate de deciziile strategice si evolutia companiilor pe piata in care activeaza, consultanta pe care o ofer acestora se desfasoara sub conditii stricte de confidentialitate. Generic vorbind, cele mai recente proiecte pe care le-am desfasurat alaturi de clientii mei si-au propus sa imbunatateasca experienta de cumparare a consumatorilor finali din mediul offline sau sa creeze canale aditionale de vanzari prin implementarea de tehnologii noi precum Virtual Reality, Augumented Reality sau folosirea inteligentei artificiale prin Virtual Asistance. Aceste proiecte s-au concretizat si in decizii de investitii si sper sa vedem in piata un prim astfel de produs in martie 2017.

W-S.ro: Care sunt 2-3 factori prin care angajatii pot fi convinsi sa incerce sa inoveze pentru bine companiei angajatoare?
MR: Noi, oamenii, suntem creatori. Vrem sa ne exprimam identitatea prin idei, sa simtim ca aducem o contributie si avem nevoie sa simtim ca ceea ce facem are sens si este important. Tocmai de aceea, daca organizatia creeaza cadrul necesar, stimuleaza si apreciaza curiozitatea, isi asuma riscuri, ii protejeaza pe cei care indraznesc sa gandeasca altfel si nu pedepsesc greselile care vin din experimentare, oamenii vor dori sa contribuie prin idei proprii, sa inoveze.

Adesea, inovatia este sabotata chiar din interiorul companiei de cei care nu vor sa-si asume riscul unui esec.

De asemenea, elemente nocive inovatiei in companii sunt si gandirea pe termen scurt, mandatele scurte (de 2-3 ani) ale managerilor, nevoia de demonstra catre actionari rezultate imediate si, implicit, obiectivele de performanta care stimuleaza atingerea unor tinte rapide. A cere unui manager sa-si asume riscul lansarii unui produs inovator intr-o astfel de lume este un exercitiu de mare curaj. Ca sa poti sa faci inovatie, trebuie sa ai voie sa gresesti, sa inveti si sa o iei de la capat.

W-S.ro: Cu cate companii din Romania, cu capital romanesc, lucrezi? Ce le-a determinat pe acestea sa considere ca este necesar sa inoveze si, implicit, sa incerce sa se sprijine pe suportul oferit de tine? Din ce domenii sunt companiile cu care lucrezi?
MR: Desi ofer consultanta pro-bono mai multor startup-uri locale, toti clientii mei sunt, in acest moment, din afara Romaniei. Indiferent daca vorbim de retail, real-estate sau servicii, companiile cu care am lucrat au o oarecare maturitate in piata si sunt la momentul in care isi dau seama ca elementele care le-au asigurat competitivitatea incep sa se slabeasca: fie la nivel de industrie, fie la nivel de produs. Ma abordeaza companiile care doresc sa inoveze organic, din interior, si care, dincolo de livrabil in sine, fie el produs sau serviciu nou, doresc sa-si transforme si cultura organizationala.

Implicarea propriilor angajati si manageri in inovatie este fundamentala pentru succesul noului produs sau serviciu. Desi in procesul de inovatie incercam sa reducem riscul de esec pe parcursul proiectului (spre exemplu: agreem de la inceput misiunea de inovatie, studiem atent clientii, lucram cu nevoile identificate ale acestora, testam conceptele cu clientii, facem un business plan si ne asiguram ca implicam pe parcus oamenii cheie din companie care sa sustina ulterior proiectul in implementare), lipsa datelor anterioare din piata si teama de necunoscut ii poate face pe oameni reticenti in a-si asuma riscul lansarii unui produs inovator. Adesea, inovatia este sabotata chiar din interiorul companiei de cei care nu vor sa-si asume riscul unui esec. Un proces participativ si co-creatia creste semnificativ sansa unei idei inovatoare de a ajunge in piata. Rolul meu este sa facilitez acest proces de co-creatie. Astfel, lucrez in paralel atat cu echipa de management, cat si cu echipa de proiect pentru a pune bazele unei culturi sanatoase, care sa reziste dupa ce proiectul cu mine se va fi incheiat.

Citeste si:

    W-S.ro: Ce tendinte poti evidentia, din punct de vedere al “pietei inovatiei”, in atitudinea angajatilor/angajatorilor/companiilor cu care lucrezi?
    MR: Evolutia inovatiei in companii o urmeaza indeaproape pe cea a antreprenoriatului. La inceptul anilor 1900 inovatia era mai degraba accidentala si alimentata de pasiunile proprii ale catorva anterprenori excentrici.

    A urmat apoi inovatia institutionalizata in departamente de R&D. In anii 2000 au aparut investitorii organizati care cautau proiecte si startup-uri interesante, posibile povesti de succes din care doreau sa faca parte. Aceasta a fost urmata de era „avanposturilor de inovatie” in zone „hot” din lume, cum ar fi Silicon Valley. Brandurile mari si-au deschis puncte de lucru departe de headquarter-uri si au centralizat acolo activitatile de cercetare, dezvoltare, dar si de achizitii de startup-uri.

    Citeste si:

      Acum suntem in perioada „open innovation” - in care companiile lucreaza alaturi de clienti, furnizori, angajati, universitati si startup-uri pentru a gasi solutii si idei noi. Acest trend al co-creatiei este alimentat de dorinta consumatorilor de a primi produse si servicii cat mai personalizate, lucruri pentru care sunt dispusi sa contribuie cu idei si chiar eforturi proprii. Personal, cred ca acest trend va continua si, mai mult, va imbraca forma unui „ecosistem de inovatie” pe care fiecare companie va trebui sa-l mentina viu pentru a-si asigura atat un loc in inima consumatorilor, cat si proximitatea fata de cele mai noi idei. Companiile cu bani isi vor mentine echipe de inovatie in zonele interesante din lume si, cu siguranta vom continua sa fim surprinsi de vestile pe care le vom primi de acolo, in special pe zona de tehnologie. Cred, insa, ca asistam la o democratizare a inovatiei si vom vedea din ce in ce mai multe produse inovatoare si din alte parti ale lumii.

      W-S.ro: Ce tarife practici si in functie de ce factori conveniti tarifele?
      MR: Deoarece proiectele pe care le desfasor sunt supuse unor clauze stricte de confidentialitate, imi este imposibil sa ofer cifre. Ceea ce pot sa va spun este ca tarifele difera foarte mult de la proiect la proiect si depind de o serie de factori cum ar fi: dimensiunea companiei, amploarea proiectului de inovatie sau resursele si oamenii implicati in proiect.

      W-S.ro: Ce consideri ca au, in plus, companiile care sunt inclinate spre a inova si nu doar a merge pe pasi deja batatoriti?

      MR: Atunci cand ceva este creat pentru prima data, vorbim de o inventie. Inovatia presupune, pe langa ideea de nou, o nevoie identificata in piata si un plan de afaceri viabil. In lume sunt multe inventii de care noi, consumatorii, nu am auzit niciodata. Dar am auzit, cu siguranta, de branduri care gasesc noi si noi moduri de a-si surprinde clientii prin usurinta cu care le rezolva o problema si prin viteza cu care isi securizeaza un loc important in viata lor. Acestea sunt companiile care au curajul sa puna la indoiala tot ceea ce stiu si care studiaza continuu problemele, dorintele si aspiratiile clientilor lor. Adesea, vom vedea la conducerea lor manageri curiosi, dornici sa experimenteze si care vad greseala ca o oportunitate de invatare. Viata lor interna in companie este ghidata de o intrebare simpla: cum pot eu sa ii fac viata clientului meu cu adevarat mai buna?

      W-S.ro: Mai poti inova, sau doar perfectiona deja ceva realizat (vezi Apple)? (exceptand inventiile)
      MR: Fiecare inovatie majora din istoria umanitatii a venit ca raspuns la o nevoie fundamentala umana: de comunicare, de informare, de socializare, de apartenenta. Pana si lucrurile despre care spunem ca au schimbat totul, cu ar fi smartphone-urile, de fapt, nu constituie o schimbare atat de mare. Spre exemplu, ne plangem adesea ca oamenii nu mai interactioneaza intre ei si aratam spre faptul ca in metrou 90% dintre calatori stau cu nasul in telefon. Daca insa ne uitam la cateva poze din anii 60, vom vedea ca oamenii care mergeau cu tramvaiul sau trenul la birou stateau la fel de mult cu nasul in ... ziar. Ceea ce inseamna ca nevoia de informatie nu s-a schimbat. Cum o obtinem, insa, da!

      Armate de inovatori din toata lumea lucreaza astazi pentru a gasi noi modalitati sa raspunda acestor nevoi. Platforme de tipul Kickstarter (unde oameni simpli finanteaza proiecte) incurajeaza oamenii creativi sa-si puna in aplicare orice idee nastrusnica. Clientii doresc sa se implice in a co-crea alaturi de companii. Urbanizarea, libertatea de exprimare, abundenta de optiuni fac consumatorii dornici sa experimenteze si sa incerce noi si noi produse. Astazi se poate face inovatie mai usor ca niciodata!

      W-S.ro: Ce trei lucruri ai invatat, lucrand alaturi de companii din diverse medii/domenii?
      MR: 1. Cat de putin ne cunoastem clientii

      Desi, adesea, demersul antreprenorial porneste dintr-o frustrare nascuta din postura de client pe care incerci sa o rezolvi transformand-o intr-un business propriu, este incredibil cat de repede uitam acest lucru. Cumparam zeci de studii de piata, trimitem mii de chestionare de satisfactie catre clienti, construim profiluri demografice din ce in ce mai sofisticate si, cu toate acestea, rar, extrem de rar, ne luam timp (ca CEO sau manageri) sa stam pur si simplu de vorba cu clientii nostri.

      Astazi, mai mult ca oricand, clientii aleg sa renunte la tiparele traditionale si abordeaza stiluri de viata si identitati variate, incurajati de abundenta de optiuni si de libertatea pe care o ofera internetul. Ei vor alege un brand pentru ca le reflecta personalitatea lor unica, pentru ca le vorbeste lor, ca indivizi, si pentru ca ii ajuta sa spuna lumii ceva despre ei. Prezenta noastra digitala ne cere sa venim cu noi si noi povesti despre noi. Pentru ca in online existi atat timp cat ai ceva de spus. In cercetarile etnografice pe care le facem in procesul de inovatie, managerii sunt adesea uluiti de ceea ce descopera despre clientii lor si despre cat de mult potential se afla intr-o simpla conversatie autentica cu acestia.

      2. Cat de putin ne cunoastem angajatii

      Inainte de a deveni consultant de inovatie, am lucrat 13 ani in resurse umane. Si de fiecare data, in fiecare companie in care am lucrat, la un moment dat, CEO-ul a facut o sedinta „extraordinara” in care a vrut sa discute despre lipsa creativitatii si inovatiei in companie.

      Din scaunele noastre de manageri de top, angajatii devin adesea sinonimi cu job-ul sau livrabilele pe care le ofera. In afara job-ului, insa, oamenii nostri au vieti, pasiuni si intrebari extrem de interesante. Daca de fiecare data cand ajungem intr-un impas am avea intelepciunea de a pune problema pe masa intr-un mod onest si de a incuraja indivizii sa-si puna in valoare talentele si pasiunile proprii, am fi uimiti de rezultate.

      3. Cat de putin vrem de la noi

      Cu toate ca traim intr-o lume in care avem acces aproape instant la orice informatie, organizatiile aleg adesea sa functioneze intr-un univers extrem de ingust. Propriile proceduri si reguli devin canoane sacre si raspunsul companiilor la progres se traduce prin si mai multe proceduri prin care incearca sa se protejeze de vremuri care devin din ce mai greu de anticipat.

      Desi catre clienti incercam sa venim clar si diferentiat, in propria companie adaugam constant birocratie. Sunt foarte putine companii care inteleg ca progresul vizeaza si propria companie si care incearca sa faca si viata angajatilor mai usoara pentru a le stimula implicarea si creativitatea. Daca, la fiecare pas pe care il face in companie, angajatul trebuie sa-si aminteasca zeci de proceduri pe care trebuie sa le respecte, cu siguranta nu-l incurajam sa fie creativ. Atunci cand vom crea spatiu in propria organizatie pentru momente de reflectie, va aparea si inovatia si va face viata noastra, a tuturor, putin mai buna!

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Alex Goaga
      Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Start Up »



      Setari Cookie-uri