Vorbim mult despre startup-uri in ultimii ani, dar am ajuns sa consideram ca orice firma este un startup. De fapt, un startup este o companie care are potentialul sa creasca rapid. Fiind doar nou infiintata, nu este suficient pentru o firma sa fie considerata un startup. De asemenea, nu este necesar ca un startup sa actioneze in domeniul tehnologic sau sa “ridice” o investitie de capital risc sau sa aibe un exit, desi acestea trei sunt preferabile. Singurul lucru esential este cresterea. In acest context, cum construim ecosistemul de startup-uri din Romania, format din firme care pot creste accelerat? Va propun spre analiza trei piloni esentiali pentru cresterea acestui ecosistem.

1. Punti de legatura intre universitati, institute de cercetare si investitori

Am analizat marile centre de antreprenoriat din Europa si am incercat sa identific care-i cel mai important tip de organizatie ce lipseste Capitalei in raport cu alte orase mari. Acela este parcul stiintific care conecteaza mediul academic cu cel economic, intre cel de cercetare cu cel al startup-urilor in asa fel incat sa transferi stiinta catre nevoile firmelor. Suedia, o tara cu 10 milioane de locuitori, are 12 parcuri stiintifice. In Polonia sunt patru, Cehia are doua mari parcuri stiintifice, Olanda are sase organizatii de acest tip. Romania nu are niciun parc stiintific inca. Un proiect cu mare potential este viitorul parc stiintific Magurele Science Park, dezvoltat in jurul Laserului de la Magurele. Proiectul vizeaza coagularea administratiei locale, a zonei de educatie si a celei de business pentru crearea unui hub de cercetare si inovare, care sa atraga proiecte locale si internationale. Potentialul economic si inovator este urias!

Concret, obiectivul Magurele Science Park este sa dezvolte economia inovativa, prin sprijinirea comercializarii rezultatelor C&D si ale sistemelor de spin-off din cadrul Universitatilor si al Institutelor de Cercetare si participarea la crearea culturii relevante in acest domeniu, precum si valorificarea prezentei proiectului ELI-NP si a Institutului IFIN-HH in aria adiacenta Magurele Science Park si in calitate de parti interesate ale MSP. Prin oferirea de facilitati pentru start-up-uri si spin-off-uri ale universitatilor si institutelor de cercetare, precum si departamentelor de cercetare-dezvoltare, proiectul poate contribui la dezvoltarea de sinergii intre mediul antreprenorial inovator si cel de cercetare-dezvoltare.

2. Retea si acces la comunitatile internationale

Citeste si:
Imaginea indiferentei si resemnarii
Imaginea indiferentei si...

Asemenea unor orase ca Varsovia si Viena, si capitala Romaniei are nevoie de un narativ modern, orientat spre initiativa antreprenoriala cu scopul de a fi mai cunoscuta in randul tinerilor din tara si investitorilor straini sau antreprenorilor din afara care vor sa investeasca in alte tari orase mari europene. O strategie de tip StartOut Romania poate fi completata cu abordarea StartIn Romania, orientata nu doar spre marii investitori stratetigici si financiari, ci si startup-urilor internationale care isi extind echipele in Bucuresti. In prezent, exista o dechidere cu scopul atragerii de investitori straini mari, prin proiecte ca Invest Romania, insa atentia ar trebui mutata, in acelasi timp, si catre viitoare startup-uri create de straini.

3. Talente noi

Spre deosebire de orase mari din Europa, ca Amsterdam si Berlin, care isi permit sa continue initiativele de atragere si de activare a oamenilor talentati din domeniul tehnologiei care lucreaza in alte tari, ba chiar sa puna accentul pe tendinte ale momentului ca #diversitate si #incluziune, intr-un oras mare ca Bucuresti cea mai importanta pepiniera pentru viitorul val de antreprenoriat ramane Diaspora. Daca analizam programele de sustinere a romanilor din strainatate de repatriere prin antreprenoriat, vedem ca zona Bucuresti-Ilfov a fost exceptata ca eligibilitate in cadrul programului Diaspora Startup, spre exemplu. In opinia mea, Bucurestiul se poate pozitiona ca o tinta atractiva mai ales pentru tinerii romani plecati din alte orase mici si mari din tara, datorita ecosistemului antreprenorial din Capitala aflat in crestere si gratie unui context economic favorabil: Regiunea Bucuresti-Ilfov este mai dinamica si mai dezvoltata si a atins un nivel al produsului intern brut per capita ajustat egal cu cel al Macroregiunii Bavaria din Germania si peste cel al Regiunii Budapesta.

Din experienta mea cu zeci de romani cu initiativa care s-au intors in tara prin initiative de antreprenoriat, principalele doua nevoi de business ale acestora sunt: de #conectare cu realitatile locale (da, majoritatea antreprenorilor wannabe care lucreaza in Diaspora sunt puternic deconectati de Romania) si nevoia de #mentorat. Cei care vor creste ecosistemul antreprenorial bucurestean prin repatriere au nevoie de mentori generalisti, dar mai ales de mentori si sprijin din partea altor antreprenori care activeaza deja in domeniile pe care le tintesc viitori antreprenori. Unui viitor antreprenor roman din fintech, intors acasa din Diaspora, i-ar fi utila o conversatie profesionala cu un expert care a inovat deja in fintech-ul local si care cunoaste cum gandesc, spre exemplu, institutiile financiare din Romania.

Citeste si:
Cum se traduce in business pasiunea unor romani pentru sailing
IQNautics sau cum se traduce...


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Start Up »



Citeste si
39 de oportunitati de finantare pentru antreprenorii si companiile romanesti