Pentru că s-a afundat în propria slăbiciune de moment și se confruntă cu o creștere galopantă a numărului de infectări, dar și pentru că este un trend general, în această perioadă, România îndeamnă românii la turism intern. Iar dacă veniturile sunt limitate, zilele de concediu, de asemenea și nu vă rămâne mai mult de un weekend la dispoziție, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” poate fi o alternativă care îmbină utilul cu plăcutul.

Wall-Street.ro a făcut o scurtă vizită muzeului și a luat legătura cu Puiu Costoiu, directorul de patrimoniu al instituției, pentru a afla care sunt noile condiții de vizitare, generate de pandemie. Ceea ce este de menționat este faptul că pentru toate cele patru intrări ale muzeului sunt valabile aceleași norme.

După cum ne așteptam, la intrare ne-a întâmpinat marcajul care ne-a atenționat să păstrăm distanțarea socială. În spațiul închis de la intrare, unde, de altfel, se află și casieria pot intra maximum două persoane în același timp, purtând, bineînțeles, masca de protecție.

Următorul element care ne-a atras atenția este aparatul de măsurare a temperaturii, care, de data aceasta, nu este ținut de către un angajat al instituției. Este un aparat dotat cu senzori, instalat la intrarea în incinta muzeului, în fața căruia vizitatorii trebuie doar să întindă mâna. Acesta ne anunță imediat, printr-un bipăit, care este temperatura noastră corporală.

După plata biletului, care poate diferi în funcție de statusul social sau dacă este vorba de un grup, cel mai scump tichet de intrare fiind 15 lei, ne așteaptă aparatul cu dezinfectant. Vizavi de acesta sunt poziționate câteva afișe cu informații privind protecția în fața noului virus.

Un alt aspect foarte important este că, în interiorul clădirilor expuse, pot intra maximum două persoane.

De la 900.000 la 100.000 de vizitatori

Încă de la intrare, ne întâmpină liniștea, pe alocuri spartă de râsete sau cântece pentru copii. Însă, din păcate, vizitatorii lipseau cu desăvârșire. Puiu Costoiu ne avertizează că masca de protecție este obligatorie chiar și în aer liber, prin urmare suntem nevoiți să o purtăm pe întreg parcusul vizitei.

”Anul trecut, în 2019, am avut 900.000 de vizitatori, erau câte zece autocare pline cu oameni în fața muzeului. Anul acesta, din nefericire, nu știu dacă vom ajunge la 100.000 de vizitatori. Pandemia ne-a afectat foarte mult”, a declarat Costoiu.

Puiu Costoiu menționează că această perioadă era una de vârf pentru activitatea muzeului, însă coronavirusul a diminuat cu mult încasările din 2020. Acesta mai spune că inclusiv atelierele pentru copii au fost înjumătățite.

Luminița Voica, una dintre doamnele care susțin astfel de ateliere, ne-a mărturisit că cei mici sunt foarte încântați de tot ceea ce învață, însă numărul lor a scăzut dramatic, deoarece sunt nevoiți să păstreze distanța socială între ei. Dacă înainte puteau partcipa până la 20 de copii la astfel de activități, în prezent, sunt admiși maximum cinci. În plus, fiind copii, e dificil ca aceștia să poată înțelege regulile.

”Un atelier durează trei ore, de la 11:00 la 15:00, cu pauză de masă de la 13:00 la 14:00. Copiii sunt foarte încântați, îi învățăm cum să modeleze diverse obiecte care ilustrează neoliticul. Deși sunt mici, sunt atrași de informație, deoarece sunt lucruri care nu se mai aprofundează în școli. În plus, am stabilit cu ei, drept regulă, ca pe zi să rețină trei informații importante despre ceea ce modelează”, a explicat Voica, despre care am aflat că este și profesor de Educație Tehnologică.

27 de case deschise publicului

Muzeul Satului suferă vizibil din cauza lipsei de vizitatori. Însă Puiu Costoiu suține că încearcă să privească partea bună a lucrurilor și vorbește despre criză drept o perioadă a restaurărilor. Cu toate că, spune el, lucrurile sunt îngreunate de lipsa banilor, dar și a echipelor de specialiști.

”De cel puțin patru ani, lipsa investiților în muzeu ne obstrucționează munca, însă încercăm să facem față cu fondurile pe care le avem. Iar o mare altă problemă cu care ne confruntăm este lipsa unor specialiști care să știe să întrețină tot ceea ce vedeți aici. Am chemat o echipă de muncitori, care au declarat că știu despre ce e vorba, au dat țiglele jos de pe o casă, deoarece ploua prin acoperiș, iar când le-au pus înapoi, la prima ploaie, ne-am dat seama că intra apa prin alte găuri. Căutăm oameni care să nu distrugă ceea ce noi încercăm să protejăm”, a explicat Costoiu.

Tot el vorbește și despre forța de muncă necesară unității turistice. În prezent, sunt 27 de case deschise publicului în Muzeul Satului, deoarece sunt 27 de supraveghetoare, comparativ cu Muzeul Național de Artă, unde sunt 75 de angajați care au grijă de opere.

”Nu am făcut disponibilizări pe durata stării de urgență, însă, oricum, noi lucrăm la capaciate redusă. Avem 27 de supraveghetoare, care trebuie să aibă grijă de fiecare casă de aici, ca și cum ar fi casa ei. Pe toată întinderea Muzeului, de 13,4 hectare, se află 100 de case, fiecare cu acareturile sale caracteristice, prin urmare ajungem la un total de aproximativ 386 de construcții. Nu putem deschide publicului toate casele deodată, deoarece nu toți vizitatorii sunt îndemânatici sau înțelegători în ceea ce privește regulile de intrare. În plus, trebuie să fim atenți, la fiecare mică deteriorare pe care un obiect, oricare ar fi el, o poate suferi, pentru a putea interveni”, a mai spus Costoiu.

Citeste si:

    Prin urmare, acesta a declarat că, simultan, sunt deschise publicului 27 de case, iar dacă închid una, deschid o alta. Practic, locuințele specifice satului românesc sunt deschise prin rotație.

    Ce putem vizita în Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”

    După cum îi spune și numele, instituția reunește case specifice satului românesc, din mai multe provincii. Putem regăsi gospodării cu influențe argeșene sau maramureșene.

    De asemenea, acareturile despre care Puiu Costoiu amintea mai sus, sunt și ele în centrul atenției. Căruțe, fânare sau mori de apă sunt bine delimitate în funcție de zona pe care o ilustrează.

    Nici religia nu este exclusă din imaginea de ansamblu a satului românesc. Bisericile erau cele care reuneau familiile și unde oamenii uitau de munca de pe câmp sau de nemulțumirile provocate de sărăcie.

    Citeste si:

      Casele sunt conservate în nota tradițională a istoriei românilor și a imaginilor surprinse prin intermediul unor opere precum Moromeții lui Marin Preda sau Ion al lui Liviu Rebreanu. Prispele caselor te întorc în romanul lui Preda, la masa Moromeților, unde nu era loc suficient pentru toți membri familiei.

      Însă, ieșind din atmosfera rurală clasică, la ieșirea din muzeu, după un tur complet al unității, ne așteaptă un coș de gunoi destinat măștilor de protecție utilizate pe parcursul vizitei, care pare că ne reamintește de perioada fără precedent pe care o traversăm.

      Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămâna mai târziu, 17 mai 1936.

      În etapa sa de început, respectiv între 1936-1940, Muzeul Satului dispunea de 4,5 hectare de teren. Pe acest teren au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodăreşti, o biserică (din Dragomireşti, jud. Maramureş), troiţe, instalaţii tehnice, fântâni şi un scrânciob. Dispunerea lor s-a făcut după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa.

      Istoria recentă a muzeului a înregistrat şi două evenimente neplăcute: incendiile din 5 septembrie 1997 (sectorul Transilvania) şi 20 februarie 2002 (sectorul Moldova şi Dobrogea), care au afectat o serie de monumente şi obiecte de inventar aferente.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Cristina Marin
      Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Turism »



      Setari Cookie-uri