Ciucu: STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020. Avertismentul dat de edil cu privire la faliment

Sursa foto: Vlad Ispas / Shutterstock

Ciucu: STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020. Avertismentul dat de edil cu privire la faliment

Cuprins Articol:
Societatea de Transport București (STB) este, conform edilului general, într-o insolvență nedeclarată de șase ani de zile. Într-o postare pe Facebook, Ciprian Ciucu a mers cu un pas mai departe, sugerând că inclusiv falimentul se apropie și că Societatea a fost ținută în viață artificial.

Penalitățile și datoriile STB au ajuns la 1,75 mld. lei în 2025

Sursă grafic: Ciprian Ciucu / Facebook.com

„Din punctul meu de vedere, STB este în insovență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci, tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut, în 2025, acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei! Absurd, enorm”, a scris Ciucu

„La nivel european, STB este la coada clasamentului privind eficiența. Tarifele plătite de călători acoperă doar 17-19% din costuri. Restul de 83% din costuri se acoperă cu finanțare netarifară. Spre comparație, Varșovia acoperă 30% din tarife, iar Parisul 37%”, a spus Ciucu. „La nivel național STB operează cel mai ineficient serviciu de transport public. Costul mediu ponderat pe km în București este de 16,69 lei, mult peste alte orașe care au flote mixte.”

„Avem costuri cu aproximativ 25%-27% mai mari față de Cluj-Napoca (12,52 lei/km). Fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București ne costă 27,40 lei, faţă de 19,5 lei Cluj-Napoca, 19,65 Oradea sau 20,87 lei Craiova.” Între timp penalitățile la datorii au crescut și am ajuns să avem doar penalități de peste 400 de milioane de lei, a adăugat edilul.

În concluzie, „pomparea atâtor miliarde, an de an, din bugetul PMB, adică din banii bucureștenilor, nu poate fi o soluție de viitor. Managementul STB a ignorat solicitările de corecție ale Primăriei demonstrează limitele controlului administrativ clasic. Prin insolvență, controlul este preluat de un administrator judiciar sub stricta supraveghere a judecătorului sindic.”

Ciucu vede în insolvență o soluție pentru restructurarea STB

SUrsă grafic: Ciprian Ciucu / Facebook.com

Insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a acestei companii.

Insolvența este singura modalitate prin care putem proteja STB de acumularea oricăror penalități suplimentare la datoriile neplătite. Insolvența va proteja STB de penalitățile uriașe către ANAF. Insolvența va proteja STB de orice poprire a conturilor și blocare a serviciului de transport public.  

Insolvența este singurul instrument prin care STB poate scăpa de plata integrală a restanțelor. Odată ce judecătorul aprobă Planul de Reorganizare, o proporție semnificativă din aceste datorii poate fi pur și simplu ștearsă definitiv, salvând sute de milioane de lei din banii bucureștenilor.

Insolvența va da posibilitatea unui administrator judiciar să denunțe unilateral contractele comerciale păguboase pentru STB și tot administratorul judiciar va întocmi un plan de reorganizare care să aducă în limitele decenței cheltuielile STB.  

Prin insolvență, fluxul de numerar acordat de Primăria Capitalei prin subvenție va merge strict și garantat către operarea serviciului de transport (motorină, salarii curente, piese) și nu va mai fi oprit automat din conturi pentru a stinge datorii istorice sau penalități comerciale.

Care sunt motivele pentru care STB a ajuns în acest „dezastru economic”, conform primarului general

  • Neplata contributiilor angajaților către ANAF (peste un miliard de lei)

Realitatea financiară de la STB indică un faliment nedeclarat, compania a fost ținută în viață artificial! Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut, care au sacrificat compania lăsând-o într-un faliment nedeclarat, a scris Ciucu pe Facebook.

Datoria totală a STB era 1,72 miliarde de lei în anul 2025, din care1,49 miliarde lei doar către ANAF, din cauza unei decizii a conducerii din anii 2019-2020 de a reține și a nu vira către stat TVA-ul şi contribuțiile salariale (impozitul pe venit, CAS şi CASS). Din cele 1,49 miliarde de lei către ANAF, 402 milioane de lei sunt doar penalități.  

Compania a fost victima unor decizii iresponsabile din trecut. Un alt exemplu grav fiind litigiul comercial cu VFU Pașcani:

Pentru o procedură de achiziție derulată iresponsabil fără acoperire bugetară, instanța a decis că STB trebuie să plătească astăzi penalități de 0,5% pe zi. Pentru un contract inițial de 305 milioane lei, s-a ajuns la peste 1 miliard de lei datorați exclusiv din penalități.  

  • Impostura, politizarea și neîndeplinirea funcției pentru care a fost înființată ADI TPBI!

ADI TPBI a devenit Autoritate Publică Tutelară, scoțându-se astfel STB, din controlul Primăriei Capitalei transportul public din București.  

ADI TPBI decide “pe unde se învârte roata” și decide cat costă “pe unde se învârte roata” în baza contractului de delegare către STB și în urma raportelor de audit. Roata se învârte foarte mult în Ilfov.    

Raportele de audit ale STB sunt vădit trucate: au inclus în toți acești ani multe costuri CARE NU AU LEGATURĂ cu învârtitul roții (multe contracte si costuri facute fără logică economică de către STB).  

ADI TPBI a luat decizii pe baza comenzilor politice făcute de CJ Ilfov și a primarilor din Ilfov și nu pe baza unor studii și a datelor de trafic. Costul transportului din Ilfov este de cca. 230 mil de lei pe an! Asta pentru că este suportat 90% de bucureșteni și 10% de către ilfoveni.  

Nu a existat nicio preocupare la nivelul ADI TPBI pentru eficientizare a traseelor, eliminarea dublajelor etc. Avem pe acelasi tronson tramvai, autobuz si metrou.  

  • Management defectuos (din cauza politizării) neorientat spre eficiență la nivelul STB. Frica de sindicate.  
  1. Decizii manageriale catastrofale, vezi cazul VFU PAȘCANI; 
  2. Contracte care nu au legătură cu obiectul serviciului de transport în comun;  

Lipsa preocupării pentru eficientizare, digitalizare, scăderea personalul suport (ații decât vatmanii și șoferii) angajări fără numpr la recomandarea partidulor politice și a sindicatului. Lipsa controlul la nivel de baze auto depouri. 

Personalizate pentru tine