BNR spune „nu” despăgubirilor pentru clienții cu credite legate de ROBOR și avertizează: Băncile ar putea da mai puține credite

În documentul transmis secretarului general al Senatului, Mario-Ovidiu Oprea, și semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, BNR susține că proiectul ridică probleme de „claritate, previzibilitate și coerență normativă” și ar putea crea un cadru juridic incert, cu efecte asupra provizioanelor, reevaluării activelor și activității curente de creditare.

Consiliul Concurenței a sancționat acest an10 bănci cu amenzi istorice totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710-800 milioane de euro) în dosarul privind manipularea indicelui ROBOR.  

Documentul BNR poate fi consultat aici. 

 BNR: Nu există încă o decizie motivată privind prejudiciile legate de ROBOR

Una dintre principalele obiecții ale BNR este că expunerea de motive a proiectului atribuie Consiliului Concurenței concluzii care, potrivit băncii centrale, nu rezultă din actele publice disponibile.

Proiectul pornește de la ideea că o investigație a Consiliului Concurenței ar fi stabilit că persoanele cu credite cu dobândă variabilă raportată la ROBOR au fost prejudiciate prin practici anticoncurențiale.

BNR arată însă că, până în prezent, nu a fost emisă o decizie motivată care să permită identificarea exactă a faptelor, a mecanismului presupusei încălcări, a efectelor anticoncurențiale și a raționamentului care a stat la baza sancțiunilor aplicate instituțiilor de credit.  

Mai mult, banca centrală susține că din informațiile publice nu rezultă că autoritatea de concurență ar fi constatat existența unui prejudiciu individual sau colectiv suportat de clienții cu credite și nici valoarea unui asemenea prejudiciu.

„Propunerea legislativă construiește un mecanism de remediere înainte ca premisele acestuia să fie cunoscute”, argumentează BNR, care consideră intervenția legislativă nefondată în forma actuală.  

 BNR avertizează că despăgubirile ar putea afecta creditarea

Banca centrală atrage atenția și asupra impactului financiar pe care eventualele despăgubiri l-ar putea avea asupra sectorului bancar.

Potrivit BNR, „nivelul excepțional al amenzii și al despăgubirilor potențiale” ar putea afecta capacitatea instituțiilor de credit de a susține finanțarea populației, companiilor și sectorului public.  

Băncile funcționează în baza unor cerințe stricte de capital și lichiditate, iar diminuarea semnificativă a profitabilității ar putea reduce capacitatea acestora de a-și consolida capitalul și, implicit, ar putea duce la o temperare a finanțării economiei, susține BNR.

Efectele ar putea depăși instituțiile direct vizate și ar putea influența percepția investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România.

BNR atrage atenția și asupra unei neconcordanțe între justificarea proiectului și prevederile acestuia. Deși expunerea de motive este construită în mare parte în jurul mecanismului de stabilire a ROBOR, definiția dobânzii variabile din proiect face trimitere la prevederi care operează în principal cu Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) și cu alți indici de referință.  

BNR spune că există deja un mecanism pentru obținerea despăgubirilor

Banca centrală contestă și modul în care proiectul leagă constatarea unei practici anticoncurențiale de existența unui prejudiciu individual.

BNR subliniază că autoritățile administrative pot identifica și sancționa o conduită neconformă, însă stabilirea unui prejudiciu individual și a legăturii dintre faptă și pagubă ține de regulile răspunderii civile și, în principiu, de competența instanțelor.

Un act administrativ nu poate determina automat existența unui drept la despăgubire pentru toate persoanele vizate, argumentează instituția.

BNR mai arată că dreptul persoanelor prejudiciate de practici anticoncurențiale la despăgubiri este deja reglementat prin OUG nr. 170/2020, care prevede inclusiv repararea integrală a prejudiciului și răspunderea în solidar a întreprinderilor care au încălcat legislația concurenței.  

În opinia băncii centrale, noua propunere ar crea un mecanism paralel de stabilire și recuperare a prejudiciilor, fără să explice suficient de ce instrumentele juridice existente nu sunt suficiente.

Suspendarea dobânzii variabile ar putea crea situații diferite între contracte

Proiectul prevede că, dacă un consumator nu acceptă propunerea de recalculare făcută de bancă, acesta poate merge în instanță pentru recalcularea obligațiilor și recuperarea prejudiciului.

Potrivit analizei BNR, în această situație proiectul permite suspendarea clauzei privind dobânda variabilă până la soluționarea definitivă a litigiului.

Banca centrală avertizează că această măsură ar putea bloca mecanismul contractual de calcul al dobânzii fără a oferi un reper care să îl înlocuiască. În plus, ar putea apărea situații diferite între contracte, unele continuând să funcționeze în baza indicelui aplicabil, în timp ce altele ar avea clauza suspendată sau dobânda recalculată diferit.  

„O astfel de fragmentare afectează funcția esențială a unui indice de referință, care presupune aplicare uniformă și caracter obiectiv general”, susține BNR.

Instituția concluzionează că eventualele prejudicii invocate de debitori ar trebui analizate individual, nu prin suspendarea mecanismului general de calcul al dobânzii variabile.

„Din considerentele exprimate anterior, Banca Națională a României nu avizează Propunerea legislativă pentru compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale”, se arată în documentul semnat de guvernatorul Mugur Isărescu.