Reprezentantul CEC Bank consideră că utilizarea inteligenței artificiale în procesele de prevenire a spălării banilor poate ajuta instituțiile financiare să gestioneze mai eficient verificările și alertele privind tranzacțiile neobișnuite. Totuși, acesta atrage atenția că automatizarea trebuie însoțită de mecanisme de control uman și de reguli clare privind modul în care sunt luate deciziile.
„Omul trebuie să poată să aibă puterea de a contesta rezultatul dat de un AI, dar, desigur, trebuie să facă acest lucru motivat”, a declarat Daniel Marius Staicu.
Potrivit acestuia, introducerea inteligenței artificiale în procesele bancare trebuie să fie însoțită de mecanisme de guvernanță care să permită specialiștilor să verifice și, atunci când există motive justificate, să conteste rezultatele generate de sistemele automatizate.
Responsabilitatea nu revine însă doar băncilor. Furnizorii de soluții IT utilizate pentru prevenirea spălării banilor trebuie să explice instituțiilor financiare cum funcționează sistemele de inteligență artificială și pe baza căror criterii acestea ajung la anumite rezultate.
„Din acest motiv, trebuie să avem procese de guvernanță foarte bine puse la punct și trebuie ca furnizorul serviciilor IT în AML să explice băncilor care este procesul în urma căruia AI-ul ia anumite decizii”, a explicat Staicu.
Acesta a atras atenția și asupra responsabilității băncilor în fața autorităților de supraveghere, în condițiile în care utilizarea unor sisteme automatizate nu elimină obligația instituțiilor financiare de a justifica rezultatele proceselor interne.
„Trebuie să știm cum și în funcție de ce criterii AI-ul ia decizii în cadrul proceselor sale, în caz contrar existând, desigur, posibilitatea ca BNR să ne tragă la răspundere”, a precizat reprezentantul CEC Bank.
Inteligența artificială poate reduce numărul alertelor false din bănci
Una dintre principalele utilizări ale inteligenței artificiale în activitățile de prevenire a spălării banilor (AML) ar putea fi analiza comportamentului tranzacțional al clienților.
Daniel Marius Staicu susține utilizarea pe scară largă a agenților AI și a sistemelor de învățare automată (machine learning) care să ajute băncile să stabilească dacă o anumită tranzacție se încadrează în comportamentul obișnuit al unui client.
Astfel de sisteme ar putea analiza o operațiune nu doar în funcție de suma transferată sau de comerciant, ci și prin raportare la comportamentul tranzacțional al persoanei respective. În acest fel, tehnologia ar putea contribui la identificarea tranzacțiilor care ies din tiparele obișnuite ale unui client.
Unul dintre avantajele anticipate ale acestor sisteme este posibilitatea de a reduce volumul de alerte fals pozitive, respectiv situațiile în care sistemele de monitorizare semnalează tranzacții care nu reprezintă, în realitate, comportamente suspecte.
„AI-ul te ajută să filtrezi și să prioritizezi alertele. Ne luptăm cu volume uriașe de alerte fals pozitive și aici cred că AI-ul ne poate ajuta foarte mult”, a declarat Staicu.
Cu toate acestea, reprezentantul CEC Bank insistă că utilizarea unor tehnologii mai avansate nu ar trebui să conducă la eliminarea factorului uman din procesul decizional.
„Decizia tranzacțiilor, totuși, trebuie să rămână umană, chiar și atunci când se vor folosi agenți AI”, a subliniat acesta.
De ce băncile au nevoie de AI pentru verificările AML și KYC
Utilizarea inteligenței artificiale ar putea avea un impact și asupra experienței clienților, în condițiile în care verificările realizate de bănci presupun numeroase operațiuni care nu sunt vizibile pentru utilizatori.
Potrivit lui Daniel Marius Staicu, persoanele care apelează la serviciile bancare urmăresc efectuarea unor operațiuni simple, precum deschiderea unui cont, realizarea unei tranzacții sau solicitarea unui produs financiar. În spatele acestora, băncile trebuie însă să răspundă rapid la o serie de întrebări privind identitatea clientului, beneficiarul real sau eventualele suspiciuni de fraudă.
„Clientul nu vine la bancă sau nu intră pe aplicație pentru un șir de procese AML/KYC, ci pentru lucruri simple: să își deschidă un cont, să facă o tranzacție, să solicite un produs”, a explicat reprezentantul CEC Bank.
În opinia acestuia, complexitatea proceselor de prevenire a spălării banilor și de cunoaștere a clientelei (KYC) trebuie gestionată în interiorul băncilor, fără a transfera către clienți sarcini suplimentare care ar putea fi rezolvate prin intermediul tehnologiei.
„Toate aceste procese se derulează în spate, în back office. Aceste procese complexe nu ar trebui să se simtă la nivel de client”, a precizat Staicu.
Există însă și situații în care verificările suplimentare nu pot fi evitate. De exemplu, atunci când o tranzacție generează o alertă privind un comportament neobișnuit, banca trebuie să respecte obligațiile legale de verificare, chiar dacă acestea pot îngreuna temporar experiența clientului.
În acest context, reprezentantul CEC Bank consideră că soluțiile IT și inteligența artificială ar trebui să contribuie la reducerea verificărilor inutile și la simplificarea proceselor bancare, dar fără ca responsabilitatea pentru deciziile privind tranzacțiile să fie transferată integral către sistemele automatizate.
Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania, Data Core Systems, Qoobiss, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff, FIS, Wonderful AI, COMARCH, BCR, Silver Partners ING Bank, Filip & Company, AUSTRIACARD Holdings, BLIK, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank, Namirial, Imobiliare.ro Finance, CEC Bank, NetApp by ALEF, Dendrio, SelfPay, Quadient, Adastra, CEC Bank, certSIGN, Easy Print Services, Salt Bank, Sponsors UniCredit Bank, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
