În 2015, un fost trader, sătul de comisioanele și rigiditatea sistemului bancar tradițional, lansa în Marea Britanie un startup care avea să schimbe felul în care milioane de europeni își gestionează banii. Numele lui era Nikolay Storonsky, iar compania pe care o fondase se numea Revolut.
Doi ani mai târziu, în 2017, Storonsky venea pentru prima dată în România, chiar la prima ediție a conferinței Future Banking, organizată de Wall-Street.ro. Pe atunci, Revolut era încă un startup cu aproximativ 640.000 de clienți la nivel global, care promitea să elimine comisioanele bancare și să ofere schimburi valutare mai avantajoase.
În fața participanților la conferință, fondatorul Revolut anunța introducerea tranzacțiilor în lei, unul dintre primii pași ai companiei pe piața locală. „România încă este o piață mică pentru noi. Vom lansa tranzacțiile în lei săptămâna viitoare și vom urmări evoluția. Sperăm să fie multe tranzacții”, declara Nikolay Storonsky în mai 2017.
Aproape zece ani mai târziu, Revolut s-a întors la Future Banking Summit, de data aceasta prin Kuba Fast, noul CEO al Revolut Bank, care a participat online la ediția din 2026, organizată la Brașov.
Doar că acum vorbim despre o piață mult mai matură. Revolut nu mai este un startup care încearcă să convingă românii să îi testeze aplicația, ci o bancă digitală cu peste cinci milioane de clienți în România și 55 de milioane la nivel european, potrivit cifrelor prezentate de Kuba Fast. Iar dacă în 2017 întrebarea era câți români vor începe să folosească Revolut, acum discuția este despre câți dintre ei sunt dispuși să își mute acolo întreaga viață financiară.
Revolut a pus presiune pe băncile românești să se digitalizeze. Dar ce fac băncile de la noi mai bine?
În ultimul deceniu, băncile din România au apăsat serios pedala digitalizării, iar Revolut a fost, probabil, unul dintre motivele pentru care băncile tradiționale s-au grăbit să țină pasul, ca să nu piardă clienți. Dar, după aproape zece ani, am întors întrebarea: ce fac băncile românești mai bine decât Revolut? Kuba Fast a primit-o chiar în fața reprezentanților unora dintre cele mai mari bănci din România, prezenți la Future Banking Summit 2026.
Răspunsul a venit fără prea multe ocolișuri: băncile tradiționale sunt încă înaintea Revolut când vine vorba despre relația de încredere cu clienții și despre capacitatea de a-i convinge să le folosească drept bancă principală.
„Pentru Revolut, unul dintre marile obiective este să atragă tot mai mulți clienți care să ne folosească drept bancă principală, să construim încredere și să dezvoltăm relații mai profunde cu aceștia. Știm că, în comparație cu multe bănci din România, mai avem de recuperat la aceste capitole. Sunt foarte încrezător că, în timp, vom ajunge acolo, dar respectăm soliditatea instituțională, legăturile puternice cu piața locală și multe dintre avantajele pe care le au băncile românești de succes”, a declarat Kuba Fast, CEO Revolut Bank.
Cu alte cuvinte, Revolut a reușit să convingă milioane de români să își instaleze aplicația și să o folosească pentru plăți și transferuri. Următoarea provocare este să îi convingă să își încaseze salariile acolo, să economisească și să își gestioneze cât mai mult din viața financiară prin Revolut.
Dacă în urmă cu zece ani băncile românești încercau să țină pasul cu Revolut la capitolul tehnologie, acum Revolut încearcă să le ajungă din urmă la capitolul încredere.
Românii au contribuit la construirea Revolut. Astăzi, 77% dintre tranzacții sunt locale
Kuba Fast a vorbit și despre rolul pe care România l-a avut în dezvoltarea companiei, încă din primii ani. Potrivit acestuia, românii s-au numărat printre primii utilizatori ai aplicației, iar disponibilitatea lor de a încerca produse financiare noi a contribuit la evoluția Revolut.
„Românii, la fel ca polonezii, Polonia fiind țara mea natală, s-au numărat printre primii care au adoptat plățile digitale și Revolut. Din multe puncte de vedere, istoria primilor ani ai Revolut este strâns legată de România. Românii s-au numărat printre primii noștri clienți și, prin urmare, au fost printre cei care au contribuit la transformarea Revolut în platforma care este astăzi”, a declarat Kuba Fast.
Dacă la început Revolut era asociat în special cu schimburile valutare avantajoase, vacanțele în străinătate și transferurile rapide între prieteni, astăzi utilizarea aplicației arată diferit. Potrivit lui Kuba Fast, 77% dintre tranzacțiile efectuate de clienții Revolut din România sunt tranzacții interne, legate de activitățile financiare cotidiene.
„În România, 77% dintre tranzacțiile realizate de clienții Revolut sunt tranzacții interne, adică plăți și operațiuni care țin de viața lor de zi cu zi. Observăm, de asemenea, o creștere semnificativă a utilizării unor produse asociate, de regulă, cu o relație mai profundă cu banca sau chiar cu folosirea acesteia ca bancă principală. Iar această creștere este, procentual, mult mai rapidă decât creșterea numărului total de clienți”, a explicat acesta.
Printre produsele care câștigă teren se numără conturile comune și cele de economii. De altfel, potrivit CEO-ului, România se află printre piețele europene cu cea mai mare adopție a conturilor de economii Revolut.
De ce are nevoie Revolut de un sediu fizic, dacă este o bancă digitală?
Un alt subiect abordat la Future Banking Summit a fost nevoia Revolut de a avea o prezență fizică tot mai vizibilă în piețele în care activează. Compania intenționează să își deschidă un nou sediu în București în 2027, iar Kuba Fast a explicat de ce un astfel de pas contează inclusiv pentru o bancă digitală.
„Răspunsul simplu este că oamenii percep prezența locală și relevanța unei instituții pe piața lor drept elemente care contribuie la încredere. Aș spune că este un factor psihologic foarte greu de contestat. Cercetările arată acest lucru: prezența locală contribuie la o percepție pozitivă, favorabilă, asupra instituției”, a declarat el.
Revolut a observat acest efect și pe alte piețe europene, inclusiv în Franța și Spania, unde și-a dezvoltat prezența locală.
„În Spania avem inclusiv propria rețea de bancomate și discutăm despre deschiderea unei sucursale fizice și în Barcelona. Observăm că această prezență are un impact pozitiv. Ajută la atragerea de noi clienți, la aprofundarea relației cu cei existenți și la îmbunătățirea modului în care clienții percep banca”, a explicat Kuba Fast.
Este o schimbare interesantă pentru o companie care a crescut tocmai promițând că poți face banking fără să mai intri într-o sucursală.
Aproape 300 de oameni lucrează pentru Revolut din România. Ce apreciază compania la angajații români?
Relația dintre Revolut și România nu se limitează la cei peste cinci milioane de clienți. Kuba Fast a declarat că aproape 300 de persoane lucrează pentru companie din România, iar majoritatea nu se ocupă exclusiv de piața locală, ci de activitățile Revolut la nivel global.
„Avem aproape 300 de angajați în România. Poate că numărul pare mic în comparație cu unele instituții financiare mari, dar pentru noi este semnificativ. Iar majoritatea acestor oameni nu lucrează pentru operațiunile Revolut din România. Ei lucrează din România pentru Revolut la nivel global”, a declarat acesta.
Întrebat de ce compania recrutează atât de mulți români, CEO-ul a explicat că Revolut nu favorizează anumite piețe, ci caută oameni cu competențele potrivite, indiferent de locul în care se află.
„Nu favorizăm o anumită țară. Nu spunem că vrem mai mulți oameni în Spania sau într-o altă piață. Spunem pur și simplu că vrem oameni foarte buni. Iar atunci când găsim oameni buni în România, îi angajăm. Acesta este motivul pentru care avem atât de mulți români: pentru că au demonstrat că lucrează foarte bine și că au competențele potrivite”, a spus Kuba Fast.
Acesta a adăugat că Revolut caută în special persoane cu pregătire tehnică sau științifică, abilități analitice și ambiție, caracteristici pe care spune că le întâlnește frecvent în România.
De la „Dă-mi pe Revolut” la banca în care îți încasezi salariul
În România, Revolut a devenit atât de popular încât numele aplicației a intrat în limbajul de zi cu zi. Expresia „Dă-mi pe Revolut” este folosită frecvent atunci când cineva trebuie să trimită bani unui prieten. La finalul discuției de la Future Banking Summit, Kuba Fast a fost întrebat ce și-ar dori să însemne Revolut pentru români în următorii ani.
Răspunsul său arată că ambițiile companiei au evoluat mult față de perioada în care promitea doar transferuri rapide și schimburi valutare ieftine.
„Pentru mine, cel mai important este ca oamenii să folosească Revolut tot mai mult ca bancă principală. Asta înseamnă să își încaseze salariile prin Revolut, să economisească, să descopere toate funcționalitățile pe care le oferim pentru gestionarea banilor în viața de zi cu zi și, poate, să investească. Avem tot felul de produse și servicii și apreciem fiecare modalitate în care clienții aleg să ne folosească. Încercăm să avem cel mai bun produs în fiecare categorie”, a declarat CEO-ul Revolut Bank.
Aproape zece ani după ce Nikolay Storonsky venea la prima ediție Future Banking pentru a le prezenta românilor un startup care promitea să schimbe bankingul, noul CEO al Revolut vorbește despre o provocare diferită. Nu mai este vorba doar despre a convinge oamenii să descarce o aplicație, ci despre a-i determina să își mute acolo salariile, economiile și, în cele din urmă, încrederea.
În 2017, Revolut venea în România să le arate băncilor cum se poate face banking altfel. În 2026, șeful Revolut recunoaște că are și el câte ceva de învățat de la băncile românești.
