BNR spune că nu se opune Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată. Banca centrală consideră că măsura ar putea crește accesul la numerar, mai ales în mediul rural și în regiunile mai puțin dezvoltate, unde numărul bancomatelor și accesul la infrastructura financiară sunt mai reduse, se arată în proiect.
Românii ar putea scoate de la ATM exact suma de care au nevoie
În prezent, atunci când mergi la un bancomat, aparatul îți poate afișa anumite sume prestabilite pentru retragere. De exemplu, 10, 50 sau 100 de lei, în funcție de configurația și disponibilitatea terminalului. Proiectul analizat de BNR urmărește să facă accesul la numerar mai flexibil, astfel încât utilizatorii să nu mai fie constrânși doar de variantele presetate ale aparatului.
BNR vede pozitiv obiectivul din spatele acestei modificări, mai ales din perspectiva accesului la cash în zonele în care bancomatele sunt mai puține.
„Din perspectiva obiectivului urmărit, considerăm că măsura propusă prin propunerea pentru modificarea și completarea Legii nr.209/2019 (b409/24.06.2026) ar putea contribui la creșterea accesului la numerar, în special în mediul rural și în regiunile mai puțin dezvoltate, în care disponibilitatea bancomatelor este redusă”, arată BNR.
BNR vrea ca băncile să fie consultate înainte ca măsura să fie aplicată
Una dintre întrebările importante este cât de ușor poate fi pusă în practică o astfel de schimbare la nivelul infrastructurii existente. BNR spune că inițiativa ar trebui discutată inclusiv cu sistemul bancar, astfel încât să fie identificate din timp eventualele obstacole care pot apărea atunci când trebuie modificate caracteristicile tehnice ale terminalelor de plată.
Cu alte cuvinte, înainte ca românii să poată cere o sumă exactă de la aparat, trebuie văzut dacă infrastructura băncilor și configurația tehnică a terminalelor permit implementarea uniformă a noilor reguli.
„Totodată, apreciem că inițiativa ar trebui să facă obiectul unei consultări inclusiv cu sistemul bancar, în vederea identificării aspectelor care vizează bariere potențiale în implementarea uniformă a caracteristicilor tehnice ale terminalelor de plată”, precizează BNR.
BNR cere clarificări și în privința utilizatorilor și a sancțiunilor
Există și o problemă juridică semnalată de banca centrală. Din forma analizată a proiectului nu rezultă clar dacă beneficiarii noilor reguli sunt exclusiv consumatorii. Textul vorbește despre „utilizatorii” de carduri și servicii de plată, ceea ce poate include o categorie mai largă.
În schimb, regimul sancționator din proiect este construit exclusiv pentru relația cu consumatorii. BNR spune că lipsesc prevederi clare privind sancțiunile și autoritățile competente în situația în care beneficiarii noilor reguli ar fi persoane juridice.
Din acest motiv, banca centrală consideră că proiectul trebuie completat înainte să fie pus în practică.
„Prin urmare, sub rezerva celor menționate anterior, BNR nu se opune Propunerii legislative pentru modificarea și completarea «Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative» (b409/24.06.2026)”, este concluzia Băncii Naționale.
Românii țin tot mai mult la numerar. Cash-ul din circulație a crescut cu 196,2%
Poziția BNR vine într-un context în care numerarul continuă să fie foarte folosit în România. Datele băncii centrale arată că, între decembrie 2015 și decembrie 2025, valoarea numerarului aflat în circulație a crescut de la 46.482 milioane lei la 137.659 milioane lei, adică un avans de 196,2%.
Creșterea numerarului în circulație a fost de 17,6% în 2016, 15,7% în 2017, 7,0% în 2018, 9,5% în 2019, 19,0% în 2020, 9,0% în 2021, 5,4% în 2022, 8,8% în 2023, 14,1% în 2024 și 9,4% în 2025.
Cu excepția anilor 2022, 2023 și 2025, ratele de creștere a numerarului aflat în circulație au fost mai mari decât ratele anuale ale inflației.
BNR mai spune că, în ultimii 5 ani, s-a înregistrat o emisiune monetară netă în creștere, pe fondul retragerilor importante de numerar de la banca centrală și al necesarului de bani cash din piață.
La finalul anului 2025, peste 17.000 de companii aveau în casierie sume mai mari decât plafonul de 50.000 de lei, potrivit situațiilor financiare anuale depuse la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Separat, BNR nu se opune nici propunerii ca plafonul sumelor în numerar pe care operatorii economici le pot păstra în casierie să crească de la 50.000 de lei la 200.000 de lei. Potrivit băncii centrale, măsura ar putea eficientiza activitatea anumitor operatori economici.
