Într-un interviu acordat Wall-Street.ro, Anastasia-Maria Șeitan povestește cum a ajuns să studieze la una dintre universitățile cunoscute ale Marii Britanii, de ce a ales să rămână în Londra și ce dificultăți întâmpină la începutul carierei. Deși are experiență profesională și calificări academice, aceasta spune că statutul de absolvent internațional reprezintă principalul obstacol în relația cu angajatorii. Problemele sunt însă mai ample, pentru că inclusiv absolvenții britanici au dificultăți în găsirea unui job corespunzător studiilor.
De la un liceu din București la University College London. De ce a ales o româncă să studieze în Marea Britanie
Pentru Anastasia, ideea de a studia în Marea Britanie a apărut cu mult înainte de terminarea liceului. A crescut în București și a urmat Colegiul Național „Mihai Viteazul”, perioadă în care a început să se pregătească pentru admiterea la universități din străinătate.
„Ușor n-a fost. A început când eram destul de mică, cred că nici nu mă dusesem la liceu încă. A început să-mi surâdă ideea de Anglia foarte mult. Am fost în vizită, mi-a plăcut”, povestește Anastasia, cu entuziasm în glas.
Decizia de a pleca a fost influențată atât de reputația universităților britanice, cât și de domeniul pe care își dorea să îl studieze.
„M-am hotărât să studiez neuroștiințe. În România nu avem un program de licență care să te califice în așa ceva, nici măcar pe aproape. Într-un fel, consider că nu am avut de ales”, mai spune aceasta.
Procesul de admitere a presupus pregătirea unui dosar academic, colaborarea cu consultanți specializați și susținerea unor examene suplimentare, în paralel cu Bacalaureatul din România.
A fost acceptată atât la universități din Marea Britanie, cât și din Olanda, însă a ales University College London (UCL), în ciuda costurilor mai mari ale studiilor după Brexit.
Între 2022 și 2025 a urmat programul de licență în neuroștiințe, după care a continuat cu un master în Science, Technology and Society, în perioada 2025-2026. Programul de master a inclus cursuri despre politici publice, economia politică a științei, sociologie și tehnologii emergente. Pentru lucrarea de disertație, Anastasia a studiat impactul inteligenței artificiale asupra universităților, folosind UCL drept studiu de caz.
La finalul studiilor, bineînțeles, planul său a fost să rămână în Marea Britanie și să își înceapă cariera într-un domeniu apropiat pregătirii academice. Însă tranziția de la universitate la piața muncii s-a dovedit considerabil mai dificilă decât anticipase.
Două diplome și experiență profesională, dar fără un job în Londra: „Nici măcar nu-mi iau în considerare aplicația”
Anastasia a început să aplice pentru locuri de muncă înainte de terminarea masterului, însă una dintre cele mai mari surprize a fost faptul că unele companii îi resping candidatura din cauza statutului de imigrare, fără să îi mai evalueze experiența sau calificările.
„Am avut și interviuri, chiar înainte să termin. De multe ori mi-au dat răspunsuri instant, pe loc, că nu pot să-mi considere aplicația din cauza situației cu viza”, spune tânăra.
Dificultățile apar în condițiile în care CV-ul său nu conține doar experiență academică. A efectuat un stagiu la Parlamentul European, a lucrat în cadrul unei companii de consultanță academică timp de doi ani și a acumulat experiență profesională inclusiv în sectorul privat britanic. Cu toate acestea, numeroase candidaturi nu ajung în etapa de evaluare propriu-zisă.
„Aplic la foarte multe joburi unde sunt perfect calificată. Am două diplome de la una dintre cele mai bune universități din lume, dar pentru că nu sunt rezidentă sau cetățean, nici măcar nu-mi iau în considerare aplicația”, a povestit aceasta.
Tânăra caută oportunități în cercetare, consultanță, politici publice și sectorul tehnologiilor educaționale, cunoscut drept EdTech.
A participat la interviuri pentru poziții de asistent de cercetare, pentru două companii de consultanță și pentru un post în vânzări în domeniul educației. Spune însă că situația actuală a pieței nu îi permite să fie foarte selectivă.
„Sunt destul de flexibilă, având în vedere situația. Aplic practic la orice prind, pentru că nu îmi permit să fiu foarte selectivă din cauza contextului”, mai spune aceasta.
În opinia sa, calificările academice nu mai sunt suficiente pentru a obține un interviu, în special atunci când angajarea presupune și obligații administrative pentru companie.
Vizele de muncă din Marea Britanie, o barieră pentru absolvenți. Salariile de început nu ating pragurile cerute
Una dintre schimbările cu cel mai mare impact asupra absolvenților internaționali este înăsprirea condițiilor de imigrare din Marea Britanie.
Anastasia a ajuns în Londra în 2022, după Brexit, astfel că nu beneficiază de statutul acordat unor cetățeni europeni care se stabiliseră în Regatul Unit înainte de ieșirea din Uniunea Europeană. Potrivit acesteia, absolvenții internaționali pot utiliza o viză specială, Graduate Visa, care le permite să rămână temporar în țară după terminarea studiilor.
Tânăra afirmă că durata acesteia urmează să fie redusă de la doi ani la 18 luni, începând din 2027.
Ei bine, pentru continuarea carierei pe termen lung, absolvenții trebuie să găsească un angajator dispus să sponsorizeze o viză de muncă. Problema este că o asemenea angajare implică atât cheltuieli pentru companie, cât și îndeplinirea unor praguri salariale.
Potrivit estimărilor prezentate de tânără, salariul anual brut necesar pentru majoritatea candidaților este de aproximativ 42.000 de lire, în timp ce pentru anumite categorii de absolvenți tineri pragul poate coborî spre 36.000 de lire.
Aceste sume sunt dificil de atins pentru multe persoane aflate la început de carieră.
„Majoritatea începătorilor, în domenii în afară de finanțe, fac în jur de 30.000 de lire pe an. Și este un drum lung”, a adăugat Anastasia.
În consecință, chiar și o companie dispusă să angajeze un absolvent internațional se poate confrunta cu dificultăți în îndeplinirea condițiilor pentru sponsorizare.
Anastasia spune că a întâlnit inclusiv situații în care companii cu operațiuni în mai multe țări europene căutau vorbitori ai unor limbi est-europene, dar nu acceptau candidați care aveau nevoie de sponsorizare.
Tânăra consideră că schimbarea regulilor a transformat semnificativ perspectivele absolvenților care ajung astăzi în Marea Britanie.
„De când am ajuns și până acum s-au schimbat lucrurile major. Viza de absolvent s-a scurtat. Salariile minime au crescut enorm”, a mai spus aceasta.
Inteligența artificială și concurența pentru joburile entry-level. Nici absolvenții britanici nu își mai găsesc ușor de muncă
Dincolo de problema vizelor, Anastasia observă o reducere a oportunităților de angajare pentru absolvenții aflați la început de carieră. Tânăra spune că numărul posturilor entry-level disponibile la companiile mari a scăzut față de perioada în care ea însăși aplica pentru internshipuri, cu aproximativ doi ani sau doi ani și jumătate în urmă.
Una dintre explicațiile pe care le ia în calcul este dezvoltarea inteligenței artificiale, deși recunoaște că nu poate determina exact cât din această evoluție este cauzată de automatizare și cât de situația economică.
„Nu mai sunt atât de multe joburi la care aș putea să aplic ca junior, din cauza faptului că, încet-încet, au fost înlocuite. Nu știu exact cât este din cauza faptului că s-a schimbat piața și cât este din cauza AI-ului. Dar este o componentă destul de mare, pentru că firmele nu vor să investească în proaspăt absolvenți”, a explicat Anastasia.
Există însă și un alt fenomen: concurența dintre tinerii absolvenți și candidații cu experiență profesională.
Potrivit Anastasiei, anumite persoane ajung să rămână mai mult timp în funcții de nivel inferior pentru că nu găsesc oportunități de promovare sau de schimbare a locului de muncă.
Astfel, posturile care în trecut ar fi fost accesibile absolvenților sunt ocupate sau disputate de persoane cu mai mulți ani de experiență.
„Sunt oameni care rămân în pozițiile astea mult mai mult timp, pentru că nu au unde să crească. Și evident că o companie o să prefere un om cu trei-patru ani de experiență în locul unui proaspăt absolvent, când ne luptăm pe aceleași poziții”, mai spune Șeitan.
Problema afectează și cetățenii britanici, nu doar absolvenții veniți din străinătate. Tânăra spune că absolvenții care reușesc să obțină rapid un loc de muncă sunt adesea cei care au primit o ofertă de angajare după un internship, în special în consultanță și finanțe.
În paralel, competențele de utilizare a inteligenței artificiale devin tot mai căutate în recrutare.
Anastasia a organizat inclusiv workshopuri universitare despre folosirea AI în condiții de integritate academică și spune că familiarizarea cu aceste instrumente este deja importantă pentru candidați.
Cu toate acestea, observă o contradicție între utilizarea inteligenței artificiale în activitatea companiilor și metodele tradiționale de evaluare aplicate candidaților.
„Îți cer să știi să folosești AI, dar, de exemplu, la un interviu, tu nu ai voie nici măcar calculatorul dacă ai de făcut un calcul”, a povestit Anastasia.
„Nu mai e nici Vestul ce-a fost”. Costurile vieții din Londra și perspectiva întoarcerii în România
În cei patru ani petrecuți în Marea Britanie, Anastasia spune că percepția sa asupra vieții în Occident s-a schimbat considerabil. Deși îi place Londra, s-a integrat și și-a construit acolo o viață, problemele economice și dificultățile de pe piața muncii i-au modificat așteptările.
„Nu mai e nici Vestul ce-a fost. A scăzut foarte mult nivelul de trai. În Anglia, cel puțin, această idee de cost of living crisis este aproape extremă. A crescut extrem de mult costul de trai, iar salariile nu au urmat același trend”, a adăugat aceasta.
În același timp, dificultățile profesionale o obligă să ia în calcul și alte variante pentru viitor. Deocamdată, întoarcerea în România rămâne ultima sa opțiune.
„Mi-a trecut prin cap ca un fel de ultimă soluție, pe care nu mi-o doresc. Cred că am fost printre cei norocoși care s-au integrat foarte bine. Ultimii patru ani am locuit aici, am lucrat aici, am avut niște internshipuri. Și îmi place foarte, foarte mult”, precizează tânăra.
Povestea Anastasiei ilustrează dificultățile întâmpinate de un absolvent internațional în Marea Britanie după Brexit, într-un context în care competiția pentru posturile de început de carieră este ridicată, iar statutul de imigrare poate cântări decisiv.
