Cum arată toxicitatea vizibilă la locul de muncă
Andra Pintican, povestitor de ROST și Antrenor HR, a punctat cum se văd și cum se simt situațiile toxice la locul de muncă, dar și impactul lor, pe termen lung, asupra productivității și sănătății mintale a oamenilor.
- Controlul excesiv, transpus în nevoia de a verifica tot și de a decide în locul oamenilor
- Favoritismul care mută criteriile de la competență la apropiere
- Volumul de muncă care depășește constant capacitatea umană, dar este ambalat sub eticheta de „performanță.”
- Timpul personal devine negociabil - mesaje seara, în weekend, în concediu - ca și cum disponibilitatea permanentă ar fi parte din fișa postului
- Glume aparent inofensive care, repetate, creează ierarhii informale
- Feedback livrat indirect, prin ironie sau pasiv-agresivitate
- În excluderi subtile din conversații sau decizii care, de fapt, îi privesc direct pe acei oameni.
"Toxicitatea la job mai apare și în deciziile luate de sus, fără context, fără explicații și fără un spațiu real în care oamenii să poată contribui. În majoritatea cazurilor, degradarea nu vine din episoade evidente, ci din lucruri mult mai mici, repetate suficient de des încât devin invizibile.
Aici intră în scenă microagresiunile. Nu sunt momente viscerale, disruptive și nici nu sunt ușor de demonstrat. Tocmai de aceea, ele trec neobservate. Dar sunt constante. Se strecoară în ședințe, când cineva este întrerupt înainte să-și termine ideea", explică specialistul HR.
Toxicitatea la job apare și în momentele în care o contribuție este ignorată, dar validată imediat ce este reluată de altcineva, cu mai multă autoritate
Andra Pintican, povestitor cu ROST
"Situațiile toxice sunt învățate, replicate și tolerate până se stabilizează"
Andra Pintican susține că, luate separat, aceste situații toxice bifate și experimentate de mulți oameni, nu par, la acel moment, suficient de importante, astfel încât să fie oprite. Recunoaște însă că efectul lor este cumulativ si că oamenii încep usor - usor să se retragă.
Specialistul HR explică și faptul că nu mai este suficient să intervenim doar atunci când lucrurile devin vizibil grave, ci avem nevoie să învățăm să le observăm mai devreme și să intervenim înainte ca ele să se transforme în “cultură.”
“Într-un asemenea mediu, oamenii vorbesc mai puțin. Își filtrează ideile. Evită riscul. Devin prezenți doar cât este necesar. Nu pleacă neapărat imediat, dar nici nu mai sunt cu adevărat acolo, scade mult doritul « engagement.» Discutând cu oameni formați ca Mental Health First Aid Responders - adică persoane pregătite special să cultive o cultură orientată spre sănătate mintală în organizații - apare constant aceeași observație și anume faptul că aceste comportamente nu sunt excepții. Sunt tipare. Lăsate neadresate, ele devin rapid «normalul » unei echipe.
Mai complicat este că ele sunt rareori intenționate. Sunt învățate, replicate și tolerate până se stabilizează. De aceea, nu este suficient să intervenim doar când lucrurile devin vizibil grave. Avem nevoie să învățăm să le observăm mai devreme, să avem limbaj pentru ele și să intervenim înainte ca ele să se transforme în cultură", a explicat povestitoarea cu ROST.
Pentru că un mediu de lucru nu devine toxic peste noapte. Se degradează încet, din lucruri mici, repetate
Andra Pintican, povestitor cu ROST
Mediul toxic, burnout-ul și salariul, printre nemulțumirile angajaților
40,2% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că principalul lor obiectiv profesional pentru 2026 este legat de schimbarea locului de muncă până la jumătatea anului.
- Alți 11,7% plănuiesc să facă același lucru, dar până la final de an. 23,1% nu lucrează momentan și vor să se angajeze, iar 12,2% vor să rămână la actualul loc de muncă, însă au în vedere o promovare sau o schimbare de rol.
- Doar 12,7% spun că nu au în vizor nicio schimbare din acest punct de vedere. Sondajul a fost realizat în luna ianuarie pe un eșantion de 950 de candidați și angajați de pe piața muncii.
- Pentru cei care sunt pregătiți de o schimbare de job, principalul motiv care i-ar determina să se răzgândească ar fi legat de o majorare de salariu – 31,2% menționează acest lucru.
- 33% spun, pe de altă parte, că angajatorul nu ar putea face nimic pentru a-i întoarce din drum. 9,8% ar putea rămâne pe loc dacă ar primi mai multe beneficii extrasalariale, 9,4% dacă ar putea lucra remote și 6,3% dacă ar fi promovați.
"Alte justificări pe care le aduc deciziei de a-și schimba locul de muncă sunt faptul că au ajuns la burnout sau că lucrează într-un mediu toxic, dorința de a trece la un mod de lucru mai flexbil (remote sau hibrid), lipsa oportunităților de promovare sau faptul că angajatorul actual traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și simt că nu le oferă stabilitate”, explică Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
