Doar 8,7% din totalul chestionaţi au declarat că reuşesc să pună ceva bani deoparte
Din cercetarea "Consumer Sentiment România", realizată de Mkor, pentru 25% dintre respondenţi veniturile acoperă doar cheltuielile de bază, 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleaşi cheltuieli.
În ansamblu, la finalul lunii, doar 8,7% din totalul chestionaţi au declarat că reuşesc să pună ceva bani deoparte.
Încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7
În acelaşi timp, contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% şi 12% dintre respondenţi la fiecare etapă de analiză, iar pe de altă parte încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.
Potrivit sursei citate, intenţia de a cumpăra o maşină s-a diminuat cu jumătate (de la 8% la 4%) într-un singur an, iar 61,4% dintre români se aşteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.
De asemenea, aproape o treime (32%) din totalul celor chestionaţi se aşteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, faţă de 16%, acum trei ani. Pe acest fond, 14% dintre respondenţi susţin că plănuiesc să economisească direct în valută.
În actuala conjunctură politico-economică, 75% dintre români spun că preţurile au crescut notabil în ultimul an, faţă de 59% în 2025. În plus, şapte din zece persoane cred că ritmul de creştere va continua sau se va accelera.
Întrebaţi cu cât cred că au crescut preţurile în ultimele 12 luni, românii răspund, în medie, cu 16%, faţă de 21%, în urmă cu trei ani. În paralel, ponderea celor care spun că "preţurile au crescut semnificativ" a urcat la 75%, în trimestrul al doilea din 2026, după minimul de 59% din aceeaşi perioadă a anului anterior.
Alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile
Conform studiului, alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenţi le menţionează, faţă de 74% carburanţii şi 69% facturile la utilităţi.
Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, faţă de 25%, cu trei ani în urmă. Urmează taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieşirile în oraş (34%) şi abonamentele de telefonie, TV sau aplicaţii (32%).
În ceea ce priveşte valoarea taxelor plătite, aceasta a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani, facturile la utilităţi fiind cea mai simţită presiune: 69% le resimt acum, faţă de 65% în 2023.
Totodată, nivelul impozitelor şi al taxelor ca grijă la nivel de ţară a coborât uşor, de la 38% la 35%, iar dintre cei care se aşteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama acestor dări.
Pe segmentul medicamentelor, preţul a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, în timp ce costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Sănătatea mentală este menţionată de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. În context, se remarcă o diferenţă la nivel de generaţii cu privire la grija faţă de sănătatea mentală: 34% dintre respondenţii Generaţiei Z o menţionează, de peste trei ori mai mult decât cei din Generaţia X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătăţii fizice.
Datele incluse în studiu sunt extrase din cercetarea "Consumer Sentiment România", serie trimestrul 3 din 2023 - trimestrul 2 din 2026, realizată pe un eşantion de 2.486 de respondenţi/trimestru, prin metoda online (CAWI), prin Panelul Mkor. Marja de eroare este de +/-3,1%.
