Potrivit acesteia, două sondaje recente realizate de IMM România arată că antreprenorii se confruntă cu o presiune fără precedent, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt îngrijorătoare.
Ce spun IMM-urile despre „armele fiscale” ale lui Bolojan?
HORETIM solicită ca viitorul Pachet 3 de reforme anunţat de Guvern să includă măsuri concrete pentru debirocratizare şi simplificare administrativă, reducerea preţului la energie, facilitarea accesului la fonduri europene, digitalizarea procedurilor publice şi menţinerea cotei reduse de TVA în domeniul HORECA. Totodată, organizaţia cere stoparea concurenţei neloiale generate de activităţile neînregistrate fiscal.
La doar două luni de la intrarea în vigoare a măsurilor din Pachetul 1 de reforme, opt din zece întreprinderi declară că activitatea le-a fost afectată negativ. În acelaşi timp, aproape două treimi dintre antreprenori (63,9%) nu susţin creşterea salariului minim brut pe ţară planificată pentru 1 ianuarie 2026.
Firmele din România raportează scăderea încasărilor
Potrivit sondajului realizat de IMM România în perioada 10-20 octombrie, la care au participat 2.290 de antreprenori - majoritatea microîntreprinderi -, efectele creşterii TVA, ale majorării accizelor şi ale scumpirii energiei se resimt puternic în economie. Tot mai multe firme raportează scăderea încasărilor, creşterea costurilor operaţionale şi reducerea cererii pentru produse şi servicii. Un sfert dintre întreprinderi au fost nevoite să reducă personalul, iar aproape jumătate intenţionează să retragă dividendele înainte de 2026 pentru a evita noul impozit majorat la 16%, arată Corina Macri, joi, într-un comunicat.
Majoritatea antreprenorilor consideră că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile bugetare şi să reformeze administraţia publică pentru a diminua deficitul, în loc să crească taxele. În perspectiva anului 2026, peste 70% dintre întreprinderi se aşteaptă la scăderea vânzărilor şi la o creştere accentuată a costurilor de producţie.
Efectul creșterii salariului minim: scumpirea produselor şi serviciilor
Un al doilea sondaj, realizat în perioada 10-15 octombrie, pe un eşantion de 2.017 antreprenori, relevă opoziţia clară a mediului de afaceri faţă de majorarea salariului minim brut. Peste 60% dintre respondenţi nu susţin creşterea de la 1 ianuarie 2026, iar jumătate consideră că o astfel de măsură ar fi sustenabilă abia începând cu 2027. Antreprenorii avertizează că o creştere prematură a salariului minim va duce la scumpirea produselor şi serviciilor, la scăderea competitivităţii şi la blocarea investiţiilor.
"Mediul de afaceri românesc este prins între două presiuni majore: creşterea fiscalităţii şi creşterea costurilor salariale. În lipsa unor măsuri reale de sprijin, mii de întreprinderi mici şi mijlocii riscă să îşi reducă activitatea sau chiar să îşi închidă porţile. Soluţia nu este împovărarea suplimentară a companiilor, ci stimularea investiţiilor, digitalizarea şi reducerea costurilor suportate de angajatori", subliniază Corina Macri.
Prin aceste sondaje, IMM România şi HORETIM semnalează deteriorarea încrederii mediului de afaceri în politicile economice actuale. Fără intervenţii rapide care să reducă povara fiscală şi să stimuleze investiţiile, efectele combinate ale noilor taxe şi ale creşterii salariului minim vor conduce la pierderea competitivităţii şi la o creştere semnificativă a numărului de insolvenţe în 2026.
