Studiul MKOR, care analizează evoluția percepțiilor românilor în perioada Q3 2023-Q2 2026, urmărește 14 instituții publice și private. Media generală a încrederii este aproape neschimbată față de începutul perioadei analizate, 3,42 în Q2 2026, comparativ cu 3,37 în Q3 2023. În interiorul clasamentului există însă diferențe importante între instituții.
Companiile private au un scor de încredere de 4,3, peste Biserică
Companiile private au un scor de încredere de 4,3, în timp ce Biserica este evaluată la 3,7. Sistemul sanitar se află, de asemenea, peste Biserică și bănci, după ce scorul său a urcat de la 3,6 la 4,0 în ultimii trei ani, cea mai mare creștere dintre instituțiile analizate.
Băncile au câștigat la rândul lor teren, de la un scor de 3,4 la 3,7. În sens opus s-a mișcat Justiția, al cărei scor a coborât de la 3,4 la 3,1, o scădere de 0,30 puncte și cea mai mare deteriorare din clasament.
Justiția se află acum la același nivel cu Presa, ambele cu un scor de 3,1. Chiar și așa, cele două se situează peste Guvern, Parlament și Partidele politice în ceea ce privește nivelul de încredere al respondenților.
Școala ocupă prima poziție în clasament, iar Partidele politice se află pe ultima. Diferența dintre cele două este de 2,8 puncte. Cel mai redus ecart din perioada analizată a fost de 2,5 puncte, în Q4 2024, când Partidele politice au ajuns la un scor de 2,2, cel mai ridicat nivel înregistrat de acestea în cele 12 trimestre.
În cei trei ani analizați, niciuna dintre primele trei instituții nu a coborât sub un scor de 3,7, iar niciuna dintre ultimele trei nu a depășit 2,6. Administrația locală a urcat la 3,5 în 2024, dar a revenit ulterior la 3,2, nivelul de la începutul perioadei analizate. Companiile private au rămas la 4,3.
Încrederea în instituții se menține aproape neschimbată, dar românii sunt mai pesimiști
Stabilitatea mediei de încredere în instituții vine într-o perioadă în care sentimentul general privind economia s-a deteriorat. În Q2 2026, 87% dintre respondenți au fost încadrați în categoria pesimiștilor, față de 74% în Q3 2023. Ponderea optimiștilor s-a înjumătățit, de la 16% la 8%, iar cea a respondenților neutri a scăzut de la 9% la 6%.
Percepția asupra economiei României are un scor de -1,27 pe o scală de la -2 la +2. Propria gospodărie este evaluată la -0,86, iar locul de muncă la -0,66. Pentru următoarele 12 luni, așteptările privind economia țării au o medie de -1,12.
Corupția este principala îngrijorare la nivel național, menționată de 47% dintre respondenți. Indicatorul a coborât cu 13 puncte față de maximul de 60% din Q4 2024, dar a ocupat primul loc în unsprezece dintre cele douăsprezece trimestre analizate. Excepția a fost Q3 2024, când impozitele și taxele au ajuns pe primul loc, cu 51%.
Instabilitatea politică a ajuns la 36% în Q2 2026, după 35% în Q3 2025 și 21% în Q4 2025. Teama de concedieri a crescut de la 5% în Q3 2023 la 14% în Q2 2026 și se menține la acest nivel de patru trimestre consecutive.
Cheltuielile de bază și siguranța locului de muncă apasă bugetele românilor
La nivelul gospodăriilor, principala preocupare rămâne plata cheltuielilor de bază. Acestea sunt indicate de 52% dintre respondenți în Q2 2026, comparativ cu 57% în Q3 2023. Indicatorul a coborât până la 47% în Q4 2025, însă a rămas pe primul loc pe întreaga perioadă analizată.
Siguranța locului de muncă este singura îngrijorare individuală aflată într-o creștere constantă, de la 22% în Q3 2023 la 32% în Q2 2026.
În următoarele 12 luni, 37% dintre respondenți spun că intenționează să muncească suplimentar, 22% vor să caute un loc de muncă mai bun, iar 17% intenționează să ceară o mărire de salariu. Economisirea în valută este indicată de 14%, creditul sau refinanțarea de 12%, iar cheltuielile majore cu locuința de 11%.
Alți 10% spun că vor apela la economii, 10% iau în calcul un loc de muncă în străinătate, iar 9% intenționează să cumpere acțiuni. Intenția de a cumpăra o mașină a scăzut de la 8% la 4%, iar cea privind cheltuielile majore cu locuința, de la 16% la 11%.
Studiul Consumer Sentiment România a fost realizat trimestrial prin Panelul de Consumatori MKOR. Analiza acoperă 12 trimestre, din Q3 2023 până în Q2 2026, pe eșantioane de 1.000-2.486 de respondenți pe trimestru, cu rezultate ponderate. Cercetarea vizează populația generală din România cu vârste între 18 și 65 de ani și a fost realizată online, prin sondaj pe bază de chestionar.
