Estimările fac parte din analiza regională publicată de UniCredit, care arată că Europa Centrală și de Est rămâne una dintre cele mai reziliente regiuni europene din perspectiva creșterii economice, susținută de consumul intern și de investițiile finanțate din fonduri europene, au transmis reprezentanții băncii.
Cum am ajuns aici? Pe vremuri aveam cea mai puternică creștere economică, dar ea a fost susținută doar de consum
Modelul de creștere economică al României din ultimii ani, perioadă în care politicienii s-au lăudat constant cu una dintre cele mai rapide creșteri economice din Europa, și-a atins limitele. Economia a fost alimentată de consum, deficite bugetare și majorări salariale care au depășit ritmul productivității, iar rezultatul este o țară cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit bugetar și o datorie publică aflată în creștere. Patru dintre cei mai importanți economiști din sistemul bancar românesc, Valentin Lazea (BNR), Ionuț Dumitru (Raiffeisen Bank), Ciprian Dascălu (BCR) și Florian Libocor, economistul-șef al BRD, au transmis la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari același mesaj: modelul bazat pe consum și politici populiste trebuie înlocuit cu unul bazat pe productivitate, investiții și disciplină fiscală.
În timpul guvernării sale, fostul premier Marcel Ciolacu a invocat faptul că România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică din Uniunea Europeană. Pentru mulți români, acea perioadă a însemnat salarii mai mari, pensii majorate și un consum în creștere. În spatele acestor evoluții însă, spun economiștii, s-au acumulat dezechilibre importante: deficite bugetare tot mai mari, inflație ridicată, pierderea competitivității economiei și o datorie publică aflată pe o traiectorie ascendentă.
Astăzi, cei mai importanți economiști din sistemul bancar susțin că acel model de dezvoltare și-a atins limitele și că România are nevoie de o schimbare de direcție.
România, afectată de măsurile de consolidare fiscală
Potrivit raportului, România și Slovacia vor evolua sub media regională pe termen scurt, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor avea un impact asupra activității economice.
În timp ce Polonia este așteptată să înregistreze o creștere a PIB de 3,0% atât în 2026, cât și în 2027, iar Bulgaria un avans de 2,9% în 2026, România ar urma să consemneze una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiune.
„Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din sectorul manufacturier, cererea internă rămâne un motor puternic al creșterii economice”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist în cadrul UniCredit.
Acesta a adăugat că o absorbție mai bună a fondurilor europene și îmbunătățirea cererii externe ar putea contribui la accelerarea economiilor din regiune începând cu 2027.
UniCredit: Inflația din România ar urma să scadă semnificativ
Pe lângă perspectivele privind creșterea economică, raportul indică și o ameliorare graduală a inflației în România.
Analiștii estimează că, începând cu mijlocul acestui an, inflația va înregistra o scădere amplă, susținută de eliminarea șocurilor inflaționiste din anul precedent. De asemenea, diminuarea efectelor generate de prețurile energiei și temperarea consumului ar urma să reducă suplimentar presiunile inflaționiste în a doua parte a anului 2027.
În acest context, BNR ar putea începe un ciclu moderat de reducere a dobânzilor abia în a doua jumătate a anului 2027, potrivit estimărilor UniCredit.
„Îmbunătățirea graduală a perspectivelor privind inflația creează un mediu mai favorabil pentru piețele financiare, monede și deciziile investiționale. Chiar dacă ritmul relaxării monetare va varia de la o țară la alta, companiile și investitorii ar trebui să beneficieze de o stabilitate macroeconomică mai mare și de reducerea inflației pe termen mediu”, a declarat Eszter Gárgyán, CEE FX Strategist, UniCredit.
Deficitele bugetare rămân o provocare pentru regiune
Raportul mai arată că guvernele din Europa Centrală și de Est continuă să se confrunte cu dificultatea de a reduce deficitele bugetare fără a afecta creșterea economică.
Cheltuielile pentru susținerea costurilor energiei și pentru apărare vor menține deficitele fiscale la niveluri ridicate până în 2026, înainte de o stabilizare graduală în 2027. În cazul României, ciclul electoral și măsurile de ajustare bugetară sunt considerate factori care pot întârzia procesul de consolidare fiscală.
În pofida acestor provocări, UniCredit consideră că nivelul ridicat al ocupării forței de muncă, creșterea salariilor și reducerea graduală a inflației ar putea susține puterea de cumpărare a populației în următorii ani și ar putea crea premise pentru o revenire economică mai solidă începând din 2027.
