Pe parcursul zilei de joi, prețul la carburanți, în București, se situa între 8,28 și 8,51 lei per litru, conform platformei digitale peco-online.ro.
”Încă nu s-a încorporat toată evoluția prețului petrolului în prețul carburantului. Adică, mai e loc de creștere, pentru că am pornit de la 60 de dolari pe baril, acum am ajuns undeva la peste 90 de dolari pe baril, deci 50% creștere”, explică președintele CFA România.
Expertul spune că piețele au anticipat războiul din Orientul Mijlociu cu o săptămână înainte, iar creșterile prețului la petrol vor duce valoarea carburantului la circa 9 lei litrul. ”Văd în continuare impact, deci posibile creșteri, poate la 9 lei litrul. Din acei 9 lei, 5 lei îi ia statul”.
Adrian Codirlașu precizează că peste 50% din prețul combustibilului merge la stat. ”Am avut anul trecut două majorări de acciză, am mai avut una în ianuarie și am avut și TVA. Avem situația în care avem acciza și TVA la acciză, adică taxă aplicată la taxă. Din acest motiv, peste 50% din prețul combustibilului se duce la stat”, subliniază acesta.
Ca soluție pentru scăderea prețului la combustibil, Dragoș Cabat, membru CFA România, precizează că scăderea accizei ar fi o variantă. ”Abordarea corectă este cea de a scădea acciza pentru o perioadă de timp, să zicem 6 luni. Scădem în așa fel încât să reflecte modul cum a fost calculat bugetul și veniturile. Astfel, se pot rezolva problemele acestea cu prețul, și după aceea acciza poate reveni unde era la valoarea inițială”, punctează Cabat.
Ce spun specialiștii CFA România despre proiectul de buget
Bugetul pentru anul 2026 a fost adoptat de Guvern și va fi trimis la Parlament pentru dezbatere și vot. Proiectul este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027,
Potrivit documentului, creșterea veniturilor va fi susținută de o colectare mai bună a TVA, încasări din amenzi și penalități de aproximativ 1,43 miliarde de lei, precum și de contribuțiile industriei jocurilor de noroc, în timp ce cheltuielile includ investiții record și programe sociale importante.
Reprezentanții CFA România spun că partea pozitivă a acestui proiect de buget sunt investițiile. ”Anul acesta va fi complicat. Partea pozitivă este că vom avea investițiile din PNRR, programul SAFE, toți banii de la UE care vin”, afirmă Dragoș Cabat.
El susține că nu există o garanție că vor fi atrași toți banii de la UE. ”Dacă bazezi bugetul pe faptul că o să atragi toți banii aceștia, rămâne doar o teorie. În realitate s-a dovedit că nu poți să atragi 100% fondurile europene”.
În ceea ce privește ținta de deficit din proiectul de buget propus de Guvern, analiștii o consideră realistă.
”Dacă vom avea același prim-ministru și aceeași componență a coaliției de guvernare, este realizabilă ținta de deficit. Dacă nu vom mai avea aceeași conducere, și unul dintre partide nu va mai fi în coaliție, și știm care e, atunci, probabil, că ne vom întoarce la vechea abordare: creștem salariile și nu ne interesează deficitul, poate să fie cât de mare se poate, abordare care ne-a adus aici”, a declarat Dragoș Cabat, membru CFA România.
România, posibil să fie vizată de o recesiune
Analiștii CFA consideră că România s-ar putea confrunta în 2026 cu o recesiune propriu-zisă, nu doar una tehnică, având în vedere dinamica consumului observată la începutul anului. Potrivit lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, este posibil să avem și o scădere a consumului în perioada următoare.
”Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse foarte mari să avem un mic minus pe tot anul. Deci, să avem recesiune, nu doar recesiune tehnică. Cifrele ni s-au părut îngrijorătoare. Am citit de trei ori comunicatul INS, să văd dacă într-adevăr este un minus 9,1% pe consum în ianuarie. Mi se pare cea mai îngrijorătoare știre de la începutul anului”, a afirmat președintele CFA România.
Codirlașu crede că primul trimestru din 2026 e posibil să fie să se înregistreze un minus la capitolul creștere economică. ”Dacă ne uităm la Q3 vs Q2, e minus 0,1% și din ajustarea sezonieră se poate face un 0 sau un plus mic, dar să avem un minus în Q1 vs Q4 anul trecut. Dar tot recesiune tehnică va fi”, explică el.
Consumul populației va continua să scadă până când se va diminua inflația, afirmă Dragoș Cabat, membru CFA România. ”Va dura până când se va reechilibra situația existentă, adică au fost creșteri de salariu mai mari decât ne-am fi putut permite și acestea trebuie să fie acum consumate de inflație, până când se vor reajusta la capacitatea reală a României”.
Adrian Codirlașu crede că și în următoarea perioadă consumul va scădea. ”Avem ianuarie, care are această scădere spectaculoasă de consum, vedem februarie. Părerea mea este că și în martie, din nou va fi un șoc de consum, având în vedere situația cu privire la creșterea prețului la combustibili”.
Cât de vulnerabilă este UE în contextul geopolitic actual
Experții CFA România susțin că Uniunea Europeană este mult mai bine pregătită să suporte efectele conflictului din Orientul Mijlociu, față de cum era când începuse războiul din Ucraina.
”UE și-a diversificat sursele de energie, s-a mers către energie regenerabilă și atunci mixul e mult mai bun. Nu văd pentru UE vreo problemă în a suporta un preț de 100 de dolari pe baril”, adaugă Adrian Codirlașu.
Proiectul Neptun Deep, o sursă semnificativă de venituri
Specialiștii CFA România au vorbit și despre Neptun Deep, mega-proiectul de energie din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și Petrom, și care ar urma să contribuie semnificativ la independența energetică a țării.
Experții susțin că banii care vor fi obținuți din proiectul Neptun Deep ar putea fi folosiți pentru reducerea deficitului bugetar.
”Normal, ar trebui să folosim banii să reducem deficitul, nu să facem din nou cheltuieli și mai mari. Ideal ar fi să scoatem gazul cât mai repede, cât e interes mare pentru el, să-l vindem la prețuri cât mai mari și asta ar fi o soluție de a ieși din situația deficitului”, a explicat Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
La începutul acestui an, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că în prima jumătate a anului 2027 ar putea începe efectiv extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră. Neptun Deep reprezintă cea mai mare exploatare de gaze naturale din zona românească a Mării Negre.
”Prin acest proiect, România va deveni cel mai mare producător din Uniunea Europeană de gaze naturale, lucru extrem de util și pentru consumatorii casnici, dar și pentru companiile din țara noastră, în special cele care consumă foarte multe gaze naturale, companii din industria petrochimică și cea a îngrășămintelor chimice”, a afirmat ministrul Energiei.
