Pîslaru: Reforma pensiilor speciale trebeuie finalizată până la 28 noiembrie 2025

Sursǎ foto: Shutterstock.com

Pîslaru: Reforma pensiilor speciale trebeuie finalizată până la 28 noiembrie 2025

Cuprins Articol:

Data limită pe care România şi-a asumat-o pentru reforma pensiilor speciale, obiectiv angajat prin PNRR, este 28 noiembrie 2025, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, conform Agerpres.

Reforma pensiilor speciale se discută la nivelul coaliției

El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, ce discuţii au mai avut loc cu reprezentanţii Comisiei Europene privind reforma pensiilor speciale din PNRR şi când ar trebui aceasta adoptată.

"Data limită pe care o avem pentru această reformă este 28 noiembrie 2025. În discuţiile pe care le-am avut eu în această perioadă cu Comisia Europeană nu am discutat partea aceasta legată de reforme şi de jaloane şi m-am concentrat mai degrabă pe investiţii", a spus Dragoş Pîslaru.

Ministrul a adăugat că în continuare pe reforma pensiilor speciale există discuţii la nivelul coaliţiei guvernamentale.

„Vă pot spune că există în continuare discuţii şi primul-ministru este direct implicat în aceste discuţii, având în vedere că este o reformă asumată la nivelul coaliţiei în programul de guvernare. În momentul în care va exista o decizie finală a coaliţiei şi un demers legislativ cu siguranţă vom avea şi acordul Comisiei pe acel subiect”, a declarat Pîslaru.

„În acest moment, cred că avem o informare detaliată, o propunere din partea prim-ministrului care, bineînţeles, va face obiectul consultărilor şi cu Comisia Europeană", a precizat Pîslaru.

Ce părere are UE despre modificarea datei de pensionare la magistrați și scăderea pensiilor acestora

Întrebat dacă s-a discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, punctual, pe propunerile prezentate de premier privind reforma pensiilor magistraţilor, în special privind pensionarea acestora la 65 de ani, el a răspuns: „Comisia Europeană nu este un bau-bau care-ţi verifică lucruri, Comisia Europeană aduce nişte lucruri de principiu pe masă. În momentul în care România îşi asumă tema şi îşi asumă existenţa acestor inechităţi majore şi vine cu o soluţie care e viabilă şi tratează acele inechităţi, Comisia Europeană nu stă să umble la, să zicem, componenta de detalii”, a spus ministrul.

„Deci, din punctul meu de vedere, propunerea pe care a făcut-o prim-ministrul este o propunere mai mult decât echilibrată, este o propunere echitabilă şi care reflectă voinţa României de a rezolva aceste reforme ", a declarat Pâslaru.

Întrebările vin în contextul în care, recent, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a transmis că propunerile Guvernului de modificare a vârstei şi cuantumului pensiilor ar putea determina pensionarea sau demisia "imediată" a peste 1.000 de judecători şi procurori.

Marţi, premierul Ilie Bolojan a anunţat că printr-un proiect legislativ se propune creşterea vârstei standard de pensionare a magistraţilor la 65 de ani. "Propunem creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani”, a spus Bolojan.

„Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie", a explicat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani şi aşa mai departe - şi din această medie de salarii există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi funcţionari”, a arătat Bolojan.

Personalizate pentru tine