10 imagini
Tinerii de astăzi, mai fragili emoțional decât generațiile anterioare
Alina Gânj, fondatoarea English Kids Academy (EKA), consideră că fiecare copil merită văzut și valorizat. De fapt, aceasta este și baza de la care recunoaște că a construit în 2002 proiectul care unește educația cu emoția.
Povestește că, în cadrul școlii pe care a fondat-o împreună cu soțul său, fiecare oră de engleză se transformă într-o aventură provocatoare și interactivă, în care accentul cade pe inteligența emoțională.
Ce sunt? Cine sunt? Ce-mi doresc? Am încredere în mine? - Sunt doar câteva dintre direcțiile în care sunt ghidați copii și tinerii care ajung la școala Alinei Gânj.
Aceasta susține că adolescenții de astăzi sunt o generație cu un potențial intelectual foarte mare, dar care funcționează într-un context de suprasolicitare emoțională constantă.
Alina Gânj afirmă că Generația Z nu duce lipsă de informații, ci de capacitatea de a interpreta, menționând că mulți copii sunt expuși la un conținut enorm, dar nu sunt învățați să distingă între real și construit, să recunoască exagerarea sau ironia, să înțeleagă intenția din spatele unui mesaj.
"Nu vorbim despre o generație « slabă », ci despre una care a crescut într-o lume accelerată, imprevizibilă și in care tot timpul apare comparația cu celălalt. Lucrând zilnic cu copii și adolescenți la English Kids Academy, vedem clar acest paradox. Gândesc rapid, sunt intuitivi, fac conexiuni ușor, dar în același timp sunt mai fragili emoțional decât generațiile anterioare. Nu pentru că ar fi mai puțin rezilienți, ci pentru că li s-a cerut să fie « buni la toate » mult prea devreme, fără să li se ofere instrumentele interioare necesare.
În spatele comportamentelor catalogate drept „neatenție” sau „lipsă de motivație” se află adesea frica de greșeală, teama de a nu fi suficient, presiunea comparației continue
Alina Gânj, fondatoarea școală
Stereotipurile din jurul Generația Z, mit sau realitate ?
Alina Gânj a vorbit și despre discuțiile și stereotipurile lansate în jurul tinerilor, mărturisind că atunci când înțelegem cum funcționează creierul adolescentului devenim mai blânzi, judecăm mai puțin, construim mai multă siguranță emoțională, fundamentul învățării reale.
Fondatoarea EKA explică faptul că multe dintre comportamentele pe care adulții le numesc „rebeliune”, „lipsă de interes”, „delăsare”, sunt, de fapt, semne că adolescentul încearcă să își construiască identitatea, să își negocieze autonomia, să înțeleagă unde aparține și cine este.
"Cred că, în primul rând, este bine să înțelegem contextul în care auzim aceste comentarii. Actuala generație este modelată de contextul în care trăiește. Ea trăiește și crește într-o lume diferită de cea în care am crescut noi. Aceasta generație este conectată digital și trăiește în vremuri mult mai complexe și imprevizibile. Dorințele lor reflectă această realitate, nu neapărat neatenția sau delăsarea. Astfel, noi judecăm comportamentele adolescenților printr-o lentilă adultă, fără să înțelegem ce se întâmplă, de fapt, în creierul lor.
În adolescență, creierul nu « o ia razna.» Trecem prin una dintre cele mai importante remodelări neurologice din viață. Este o perioadă de reconstrucție profundă, nu e nimic « defect. » Creierul emoțional, amigdala, se activează rapid și intens, în timp ce « frâna » rațională, cortexul prefrontal, responsabil de control, planificare și autoreglare, este încă în dezvoltare. Asta înseamnă că reacțiile pot fi mai puternice, mai impulsive, mai emoționale. Nu este o greșeală de caracter. Este dezvoltare biologică."
Noi judecăm comportamentele adolescenților printr-o lentilă adultă, fără să înțelegem ce se întâmplă, de fapt, în creierul lor
Alina Gânj, fondatoare școală
Fenomenul “Lolita Cercel.” De ce reacționăm puternic la anumite fenomene virale care implică tineri sau copii?
Alina Gânj a explicat și ce înseamnă concret fenomenul “Lolita Cercel”, dar și de ce reacționăm atât de puternic la anumite fenomene virale care implică tineri sau copii.
“Ele scot la suprafață o anxietate mai veche a adulților, sentimentul că lumea se schimbă mai repede decât capacitatea noastră de a o explica copiilor. Reacțiile nu sunt, de fapt, despre acel fenomen punctual, ci despre frica de a nu mai înțelege limbajul noilor generații.
Când copiii au un cadru în care pot vorbi despre ce văd, ce simt și ce înțeleg, intensitatea fricii scade. Panica apare acolo unde lipsește conversația
Alina Gânj, fondatoare școală
Unde se rupe relația dintre copil și adult în interpretarea realității?
Alina Gânj mărturisește că relația părinte - copil se poate rupe atunci când adultul se poziționează exclusiv ca „protector” sau „cenzor” și nu ca ghid.
“Copiii nu au nevoie doar de limite, ci și de instrumente de înțelegere. În educație, vedem foarte clar că interdicțiile fără explicații produc confuzie sau opoziție. Explicațiile, dialogul și contextualizarea produc discernământ. De aceea, la EKA lucrăm constant cu limbajul, nu doar cu regulile. Ce vezi, ce crezi că înseamnă, ce simți, ce alternative există?”, a explicat fondatoarea școlii din București.
Educație vs. performanță
Fondatoarea English Kids Academy susține că școala nu ar trebui să fie despre cât de mult reține un copil, ci despre cum îl ajutăm să devină un adult funcțional.
Mai exact, un copil care știe să gândească, să comunice, să își gestioneze emoțiile și să ia decizii bune este un copil educat, chiar dacă nu ia mereu note maxime.
“Educația ar trebui să însemne: să înțelegi ce înveți și de ce, să știi să pui întrebări, să poți greși fără frică, să îți găsești vocea și încrederea. Performanța, în schimb, a fost redusă prea des la rezultate măsurabile pe termen scurt: note, teste, clasamente. Asta nu este performanță, ci conformitate. Performanța reală se vede în timp. În capacitatea unui copil de a merge mai departe după un eșec, de a se adapta, de a lucra cu alții, de a învăța pe cont propriu. Dacă vrem performanță adevărată, trebuie să construim mai întâi educație cu sens. Rezultatele vin după, nu înainte.”
Un copil echilibrat emoțional va performa mai bine pe termen lung decât unul care funcționează din frică sau presiune
Alina Gânj, fondatoare EKA
Câtă nevoie are un copil de consiliere emoțională?
Alina Gânj susține că procesul de consiliere emoțională devine esențial, tocmai pentru că îi ajută pe copii să facă lucruri pe care, de obicei, nu îi învață nimeni, mai exact să recunoască ce simte, să înțeleagă de unde vin emoțiile, să le numească corect, să le exprime în siguranță și să le regleze, nu să le ascundă.
Fondatoarea EKA a vorbit, în contextul temei gestionării emoțiilor la copii și adolescenți, despre competențele pe care le dezvoltă cadrul RULER, dezvoltat de Yale Center for Emotional Intelligence.
"Un copil care nu știe ce simte va reacționa. Un copil care învață să își înțeleagă emoțiile va putea alege. Consilierea emoțională nu este un semn de slăbiciune și nici un « lux. » Este o formă de prevenție și de maturitate educațională.
Îi ajută pe copii să își construiască siguranța interioară înainte ca anxietatea, rușinea sau perfecționismul să se transforme în blocaje. Educația viitorului nu va fi despre a produce elevi « perfecți », ci despre a forma oameni echilibrați, care se cunosc pe ei înșiși și sunt capabili să învețe, să se adapteze și să meargă mai departe toată viața", a conchis Alina Gânj.
