Demonstrațiile, anunțate pentru 10 septembrie, vizează transporturile, școlile, infrastructura și chiar sistemul de plăți, printr-o așa-numită „grevă a cardurilor bancare” (ce prevede plăți exclusiv în numerar).
Mișcarea reprezintă un test pentru Macron
Mișcarea reprezintă un semnal puternic de nemulțumire la adresa președintelui Emmanuel Macron și vine pe fondul prăbușirii guvernului condus de premierul François Bayrou, luni seară, potrivit agenției Associated Press (AP).
Autoritățile franceze au mobilizat peste 80.000 de polițiști la nivel național, anticipând posibile incidente. Ministrul de Interne Bruno Retailleau a avertizat că, pe lângă protestele pașnice, pot apărea „blocaje, sabotaje și acțiuni violente”, infrastructuri strategice precum rafinăriile, depozitele de combustibil sau gările fiind considerate ținte potențiale.
Primele rețineri de la protest
La Paris, unde mobilizarea este una dintre cele mai puternice, Prefectura Poliției a anunțat că până la ora locală 8:25 (9:25 ora României) au fost reținute 75 de persoane. Prefectul Laurent Nuñez a declarat pentru Le Figaro că se așteaptă la o acțiune „dură”, preluată de grupări de extremă stângă, dar a subliniat că nu crede că întreaga societate civilă se va ralia mișcării.
Încă de luni seară, peste 11.000 de oameni s-au adunat în fața primăriilor din Franța pentru a-și lua „rămas bun” de la Bayrou, un prim semnal al nivelului de mobilizare.
Cum a luat naștere „Blocați totul”
Sloganul „Blocați totul” a apărut la mijlocul lui iulie, odată cu prezentarea planului bugetar național. Pe rețelele sociale au început să circule trei cuvinte-cheie: „boicot, nesupunere și solidaritate”, care au devenit moto-ul protestatarilor.
Potrivit Le Parisien, mișcarea este coordonată de un colectiv de circa 20 de cetățeni și se revendică a fi independentă de partidele politice și sindicate. Mesajele sale au devenit virale pe X, TikTok, Telegram și Facebook, fiind promovate cu hashtagurile #10septembre2025 și #10septembre.
