Pentru mulți antreprenori români, ideea de proprietate rămâne sinonimă cu siguranța. De la spații de birouri și mașini până la laptopuri și telefoane, instinctul este același: dacă îl dețin, îl controlez.
„Este normală nevoia de control”, spune Liviu Huluță, CEO INKI. „Mult timp nici nu au existat alternative cu adevărat viabile. Soluțiile de finanțare veneau cu contracte restrictive, iar opțiunile de asigurare aveau limitări importante. În multe cazuri, acopereau ratele, nu înlocuirea efectivă a dispozitivului.”
Totuși, într-un context în care inteligența artificială accelerează ritmul schimbării tehnologice, paradigma proprietății începe să fie pusă sub semnul întrebării.
AI schimbă regulile jocului. Lifecycle-ul devine noua metrică
Potrivit lui Huluță, una dintre cele mai importante schimbări de mentalitate pe care companiile trebuie să le adopte este legată de gestionarea ciclului de viață al echipamentelor.
„Un singur cuvânt: lifecycle. Companiile trebuie să înțeleagă cât este eficient să păstreze un laptop sau un telefon, fie că vorbim despre doi sau trei ani. Mai important, trebuie să știe ce se întâmplă cu acel dispozitiv după această perioadă. Este nevoie de disciplină în gestionarea echipamentelor.”, precizează Liviu Huluță.
Această abordare devine și mai relevantă într-o perioadă în care performanța hardware este tot mai strâns legată de capacitatea de a utiliza instrumente bazate pe AI. Dacă în trecut un laptop putea fi folosit confortabil cinci sau șase ani, astăzi viteza cu care evoluează software-ul schimbă radical ecuația.
De la proprietate la acces
Modelul bazat pe abonament a devenit norma în industrii precum entertainment-ul, software-ul sau mobilitatea. Hardware-ul pare să urmeze aceeași direcție.
Liviu Huluță punctează faptul că tranziția nu este doar una financiară, ci și operațională.
„Serviciile de tip device-as-a-service aduc stabilitate și organizare. La baza modelului nostru stă o platformă de management al dispozitivelor oferită gratuit clienților. Credem că adopția este doar o chestiune de timp și de awareness. Antreprenorii trebuie să poată lua o decizie informată despre modul în care își gestionează tehnologia.”, precizează CEO-ul INKI.
Expresia «banii sunt scumpi» este mai actuală ca oricând
În urmă cu câțiva ani, Liviu Huluță afirma că „banii sunt scumpi”. Astăzi, în contextul celei mai ridicate inflații din Uniunea Europeană, consideră că această idee este chiar mai relevantă.
„De fiecare dată când investesc capital mă întreb dacă pot estima ROI-ul și dacă am control asupra lui. Dacă este o activitate care nu ține de business-ul meu principal, prefer să o externalizez către cineva pentru care reprezintă competența de bază.Dacă activitatea ta core nu este sourcing, gestiune, reparații de dispozitive, de ce să investești timp, bani și să preiei și risc din gestiunea lor?
”, adaugă Liviu Huluță.
Din această perspectivă, antreprenorii ar trebui să se întrebe dacă sourcing-ul, gestionarea, reparațiile și înlocuirea dispozitivelor sunt activități care le aduc cu adevărat valoare sau doar consumă resurse.
Costul real al proprietății este mai mare decât pare
Pe hârtie, costul unui laptop se oprește de cele mai multe ori în momentul achiziției. „Toată lumea își imaginează scenariul ideal: dispozitivul este folosit de un singur angajat, într-o singură locație, nu se strică, nu trebuie mutat și nu necesită upgrade. În realitate, viața bate planul”, spune Huluta.
Pe lângă costurile directe de reparație, estimate la aproximativ 20% din valoarea dispozitivului pe parcursul utilizării, există și costul capitalului blocat, evaluat între 5% și 10% anual. Însă cele mai importante costuri sunt adesea cele mai greu de observat: nevoia de a înlocui echipamentele mai devreme decât era planificat, dificultatea valorificării dispozitivelor vechi sau utilizarea unor laptopuri și telefoane depășite, care ajung să afecteze productivitatea angajaților.
„Pentru că multe companii nu au infrastructura necesară pentru a revinde eficient dispozitivele scoase din uz, acestea rămân în organizație mai mult decât ar trebui. În timp, costul unei tehnologii învechite devine mai mare decât pare la prima vedere”, explică CEO-ul Inki.
Aceeași concluzie vine și din zona financiară. Din perspectiva financiară, Ancuța Popa, CFO Tecknoworks Europe, companie de dezvoltare software, consideră că mulți antreprenori confundă ownership-ul cu avantajul competitiv.
„Hardware-ul se depreciază rapid, în doi-trei ani, și rareori reprezintă un diferențiator pe termen lung. Pentru noi, echipamentele sunt instrumente de performanță și retenție, nu investiții în sensul clasic.”, precizează Ancuța Popa.
Într-o companie de IT, decizia de achiziție nu este evaluată doar prin prisma costului.
„Un CFO nu întreabă dacă trebuie cumpărat un laptop, ci ce aduce acesta în termeni de productivitate, retenție și atragere de talent. Dacă un laptop de 3.000 de euro te ajută să păstrezi un developer care generează venituri de 70.000 de euro anual, ROI-ul(Return on investment n.r.) este evident. Cu toate acestea, presiunea asupra cashflow-ului rămâne.”, precizează Ancuța Popa.
Lichiditatea, cel mai important activ al unui IMM
În perioade marcate de incertitudine economică, lichiditatea poate face diferența dintre creștere și stagnare.
„În IT nu ai stocuri. Depinzi de oameni și de livrare. Ești expus întârzierilor de plată sau proiectelor care se opresc brusc. Din acest motiv, lichiditatea este critică”, explică Ancuța Popa.
Una dintre cele mai frecvente greșeli observate în companii este combinarea simultană a extinderii echipei cu investiții importante în hardware.
„Blochezi cash în CAPEX și reduci bufferul disponibil pentru costurile critice.”
Cel mai scump laptop este cel care nu produce mai mult output
Conceptul de cost de oportunitate este unul dintre cele mai puțin înțelese atunci când vine vorba despre investițiile în tehnologie.
„Pentru o sumă de 30.000 de euro, alegerea reală nu este între a cumpăra sau a nu cumpăra laptopuri. Alegerea este între 15 laptopuri premium și doi sau trei oameni în plus ori câteva luni suplimentare de runway(până la epuizarea capitalului disponibil). Dacă hardware-ul nu generează productivitate, atunci capitalul este blocat inutil.”, adaugă Ancuța Popa.
De aceea, spune CFO-ul Tecknoworks Europe, predictibilitatea financiară devine esențială pentru companiile aflate în creștere.
„Avantajul modelelor recurente este că aliniază costurile cu veniturile și reduc presiunea asupra cashflow-ului. Poți scala mai ușor și cu mai puțin stres financiar.”, precizează Ancuța Popa.
Securitatea devine o prioritate strategică
Pe lângă aspectele financiare, gestionarea dispozitivelor are și o componentă tot mai importantă de securitate.
„Companiile au nevoie de control asupra echipamentelor. Noi oferim la pachet un Mobile Device Management system prin care companiile au control de la distanță a dispozitivelor. Prin intermediul lui pot bloca sau șterge de la distanță datele de pe un dispozitiv pierdut sau furat și pot implementa politici de securitate consistente la nivelul întregii organizații”, explică Huluță.
Pe măsură ce AI-ul se apropie tot mai mult de dispozitivul utilizatorului final, această componentă va deveni și mai importantă.
Cum va arăta compania modernă până la finalul deceniului
Din perspectiva ambilor executivi, direcția este deja clară. Pe măsură ce AI devine tot mai prezent în activitatea de zi cu zi, iar ciclurile de înlocuire a echipamentelor se scurtează, companiile vor avea nevoie de mai multă flexibilitate în gestionarea tehnologiei și a capitalului.
Pentru Liviu Huluta, viitorul aparține organizațiilor care tratează dispozitivele ca parte dintr-un ecosistem de productivitate, management și securitate, nu ca simple active aflate în proprietate. În același timp, Ancuța Popa crede că organizațiile performante vor fi cele care reușesc să investească simultan în oameni, tehnologie și experiența angajaților, fără să își afecteze lichiditatea.
„Când mă întâlnesc cu un prospect am obiceiul de a încerca să înțeleg business-ul lui și să văd dacă serviciul i se potrivește. Cheia în evaluarea mea este în dinamica veniturilor lui. Daca are venituri recurente, fără o sezonalitate mare, atunci îl/o sfătuiesc să își gestioneze cheltuielile în aceeași dinamică. Adică e important să nu facă achiziții upfront care să aibă impact negativ pe cashflow. Dacă, în schimb, are 80% din venituri în 3 luni din an, hotel la mare de exemplu, atunci e posibil să fie mai bine să cumpere dispozitivul, dar să își ia un plan de asigurare sau mentenanță plătit upfront pentru a nu avea expunere într-o perioadă în care încasările sunt foarte mici”, adaugă CEO-ul INKI.
Opinia CEO-ului INKI este întărită și de viziunea Ancuței Popa, care sfătuiește companiile să investească în oameni și în productivitatea lor, însă având mereu grijă să își protejeze cashflow-ul.
„Poți oferi echipamente top dar evită CAPEX masiv, și aliniază costurile cu veniturile.”, adaugă aceasta.
O discuție amplă la nivel global se concentrează pe modelele AI care evoluează incredibil de rapid, lumina reflectoarelor fiind pe LLM-uri precum ChatGPT, Claude sau Gemini.
„Noi credem că modele AI, LLMs, vor ajunge din ce în ce mai aproape de laptopul angajatului. Cred că fiecare laptop va avea o mare capabilitate internă de gestiune. Astfel va deveni crucial felul în care sunt gestionate aceste dispozitive și ecosistemul de management și securitate pe care îl creăm”, precizează Liviu Huluță.
În acest context, modelele de tip device-as-a-service răspund unei nevoi tot mai evidente în piață: acces permanent la tehnologie actualizată, costuri predictibile și un cashflow mai sănătos.
„Nu ne dorim să renunțăm la hardware premium dar dorim să schimbăm modul de finanțare. Sunt mai multe modalități: leasing, device-as-a-service, contracte cu upgrade inclus. Beneficiile sunt multiple: menții echipamente „best-in-class”, fără impact mare upfront si upgrade constant (important pentru echipele tehnice). Oamenii buni nu vor doar echipamente bune, vor echipamente actuale”, adaugă Ancuța Popa.
Dacă ultimul deceniu a fost despre digitalizare, următorul ar putea fi despre eficiența cu care companiile își administrează resursele. Iar organizațiile care vor înțelege din timp această schimbare vor fi mai bine poziționate pentru a se adapta, a crește și a valorifica oportunitățile aduse de următorul val de transformare tehnologică. În continuare, resursa umană va juca un rol important.
„Referitor la oameni prevăd o competiție pe talent, nu neaparat pe senioritate, astfel încât experiența angajatului devine critică (inclusiv hardware). Din prisma tehnologiei: hardware devine „commodity”Iar serviciile și accesul sunt diferențiatorul. Iar din prisma capitalului într-o firmă de IT: mai mult flexibilitate. Trend clar, companiile câștigătoare vor optimiza experiența angajaților fără să sacrifice lichiditatea, nu e despre a cumpăra cele mai scumpe echipamente, ci despre a le folosi ca un instrument de performanță, fără să îți blochezi cashflow-ul”, adaugă Ancuța Popa.
