Concordia avertizează că slăbiciunea consumului observată în 2025 continuă și în 2026, într-un context marcat de politica fiscal-bugetară restrictivă, incertitudine politică și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli.
Paul Aparaschivei: „Scăderile sunt deja un tipar”
Confederația consideră că primul semestru din 2026 a confirmat unul dintre scenariile nefavorabile pentru economia românească.
„Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puțin dorit scenariu pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, adâncind slăbiciunea deja vizibilă din a doua jumătate a lui 2025”, arată analiza.
Consumul populației a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale, iar vânzările din retail au scăzut în termeni anuali cu până la 7,3% în iunie. În același timp, indicatorii de încredere ai consumatorilor și companiilor au ajuns la minime multianuale, transmite Agerpres.
„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
Industria s-a decuplat, la rândul său, de revenirea din Zona Euro, fiind afectată de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente.
Inflația a ajuns la 10,9%, apoi a coborât la 8,2%
Rata inflației a depășit pragul de 10% în prima parte a anului și a atins un maxim de 10,9%, creșterea fiind alimentată în mare măsură de scumpirea carburanților pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Din iulie, inflația a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar Banca Națională a României estimează că aceasta se va apropia de 6% până la finalul anului, potrivit analizei.
Concordia avertizează însă că scăderea rămâne fragilă. Eliminarea programată a plafonării la gazele naturale și a plafonului la adaosul comercial pentru alimente ar putea pune din nou presiune pe prețuri.
Confederația susține totuși eliminarea acestor plafonări, argumentând că ele au distorsionat piața și au mascat temporar problemele structurale.
În opinia organizației, soluția pe termen lung este creșterea producției interne de energie la costuri competitive, nu controlul administrativ al prețurilor.
Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB
Pe partea fiscală, Concordia constată o îmbunătățire. Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie.
Ritmul actual indică, potrivit analizei, o probabilitate mare de încadrare în ținta anuală de 6,2% din PIB, cu condiția să nu apară derapaje de cheltuieli după instalarea unui nou guvern.
Leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, pe fondul căderii guvernului Bolojan și al turbulențelor generate de războiul din Iran.
Concordia compară evoluția cu cea din Polonia, unde zlotul s-a depreciat cu 4%, și cu Ungaria, unde forintul s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar.
Randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 puncte de bază între martie și mai.
În schimb, bursele din România și Ungaria au avut un semestru pozitiv, BET înregistrând un randament de 33%, iar BUX de 26%.
Șomajul a urcat la 6,4%, iar creșterea salariilor a încetinit
Încetinirea economiei se vede și pe piața muncii.
Rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar creșterea salariilor nete s-a temperat la 3,5% în iunie.
În anii anteriori, ritmurile de creștere salarială se situau între 10-20%.
Sectorul privat a fost afectat aproape la fel de mult ca cel bugetar, dinamica salariilor din mediul privat înjumătățindu-se față de anul trecut.
„Dincolo de cifrele semestriale, 2026 pune presiune tot mai mare pe competitivitatea structurală a economiei românești. Costul orar al forței de muncă rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE, dar acest avantaj se erodează: în ultimii 10 ani, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale”, arată Concordia.
Energia și deficitele gemene apasă competitivitatea României
Eliminarea plafonărilor la energie a majorat costurile factorilor de producție pentru companii.
Prețul energiei electrice pentru marii consumatori industriali este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar prețul gazelor naturale, până acum unul dintre cele mai mici din Europa, se apropie rapid de nivelurile din Germania și Austria.
Presiunile se suprapun peste cele două deficite gemene ale României.
Deficitul de cont curent este de aproape 8% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar deficitul bugetar, deși în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune.
Potrivit Băncii Mondiale, citată în analiza Concordia, România ar urma să încheie 2026, din perspectiva celor doi indicatori, mai aproape de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia decât de partenerii săi din Uniunea Europeană.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri”, a declarat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.
Acesta consideră că reducerea costului energiei presupune creșterea producției interne la costuri competitive, iar deficitul de cont curent poate fi corectat printr-o economie capabilă să exporte mai multe produse finite cu valoare adăugată ridicată.
România intră astfel în a doua parte a lui 2026 cu inflația în scădere și deficitul bugetar în curs de ajustare, dar cu o economie slăbită de reculul consumului și cu probleme structurale de competitivitate, potrivit Concordia.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești.
