În opinia sa, protejarea instalațiilor prin întreruperea accesului de la distanță vine cu un inconvenient: magazinele pierd supravegherea automată prin internet și trebuie să organizeze controale manuale.
„Din păcate, ajungem la o soluție arhaică. Atunci când oamenii au început să se teamă de AI, spuneau: «Scoatem calculatorul din priză și nu mai avem nicio problemă». Cu AI nu se poate întâmpla asta, pentru că va intra și în alte dispozitive: televizoare, frigidere smart”, spune Feliciu Paraschiv.
Ce presupune revenirea la verificarea manuală a temperaturilor
Pentru instalațiile frigorifice, Paraschiv descrie deconectarea de la internet drept soluția imediată aflată la îndemâna comercianților. Măsura presupune însă înlocuirea monitorizării de la distanță cu verificări în magazin.
„În cazul instalațiilor frigorifice, discutăm despre o monitorizare centralizată, de la distanță. Singura soluție la îndemână pentru a evita atacurile este să ne decuplăm de la internet. Dar asta ne lasă frigiderele fără monitorizare prin internet, deci revenim cu pixul și hârtia în mână, la grafice de temperatură.”
Angajații trebuie astfel să urmărească direct funcționarea echipamentelor și să verifice dacă alimentele sunt păstrate în condițiile necesare, explică reprezentantul comercianților.
„Suntem obligați să verificăm toate agregatele frigorifice, la trei-patru ore, ca să ne convingem că temperatura este bună. Acestea sunt măsurile pe care le iei pentru a monitoriza punctul de risc. În funcție de acesta se stabilește monitorizarea manuală. Un angajat trebuie să treacă pe la agregate, ca să se convingă că produsul alimentar nu a ieșit din lanțul termic.”
Acest mod de lucru înlocuiește supravegherea realizată automat de firmele specializate.
„În sistemele moderne, monitorizarea se face automat. Instalațiile sunt supravegheate prin internet, direct de firma care se ocupă de service.”
„Sistemele au fost orbite de un semnal fals”
Feliciu Paraschiv compară compromiterea monitorizării cu o scenă din filmele polițiste: supraveghetorul primește o imagine aparent normală, în timp ce situația reală este diferită.
„Hackerii au pătruns exact în zona de IT și au orbit monitorizarea, ca în filmele polițiste, când puneau în fața camerei de supraveghere ceea ce trebuia să vadă supraveghetorii. Sistemele au fost orbite de un semnal fals, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.”
În explicația sa, modificarea funcționării instalațiilor poate compromite produsele înainte ca problema să fie observată. Paraschiv descrie consecințele creșterii temperaturilor și regulile aplicate în activitatea sa:
„Degivrările se fac în două-trei ore. Instalațiile au pereți groși, iar temperatura ajunge la 40–50 de grade. Dacă avem un congelator la minus 22 de grade și ajungem la minus 12 grade, se consideră că produsul nu a mai fost ținut în condiții optime și trebuie aruncat. Atât de drastice sunt regulamentele noastre în ceea ce privește trasabilitatea. Dar să îl încălzești la 50 de grade… Produsul este compromis 100%: la compost sau la adăposturile de animale.”
Pentru situația descrisă, acesta susține revenirea la verificările făcute de personal și la sesizarea telefonică a echipelor tehnice.
„Singura soluție: deconectăm supravegherea de la distanță prin internet și revenim la angajații din magazin, care, atunci când depistează o problemă, contactează telefonic firma de service.”
Atacuri asupra instalațiilor frigorifice din mai multe țări europene
Declarațiile vin în contextul atacurilor raportate luni, 2 noiembrie, asupra instalațiilor frigorifice ale unor magazine din Belgia și din alte șase țări europene. Au fost afectate magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché, iar creșterea temperaturilor a dus la aruncarea unor alimente în valoare de zeci de mii de euro.
Incidente similare au fost semnalate în Suedia, Țările de Jos, Estonia, Luxemburg, Finlanda și Irlanda, după atacurile produse în octombrie în Franța. Autorii nu erau cunoscuți la momentul relatării.
