Dr. Bogdan Novac: despre chirurgie, tehnologie și lucrurile care NU se schimbă odată cu ele

foto elytis-hospital.ro

Dr. Bogdan Novac: despre chirurgie, tehnologie și lucrurile care NU se schimbă odată cu ele

Cuprins Articol:
În mai bine de douăzeci de ani de medicină, Dr. Bogdan Novac a văzut urologia schimbându-se aproape din temelii. Instrumentele au devenit mai fine, intervențiile mai puțin invazive, imagistica mai precisă, iar chirurgia a ajuns într-un punct în care medicul poate opera de la consola unui sistem robotic, cu o vedere tridimensională asupra câmpului operator și cu un nivel de precizie greu de imaginat la începutul carierei sale.

Pentru un chirurg care a traversat toate aceste etape, progresul nu se măsoară însă doar în aparatură. Poate că schimbarea cea mai importantă ține de felul în care medicul ajunge să privească fiecare caz și de numărul tot mai mare de decizii care trebuie luate înainte de a intra în sala de operație.

Dr. Bogdan Novac este medic primar urolog, cu peste două decenii de experiență, șef al Departamentului de Urologie din cadrul Spitalului Elytis Iași și coordonator al programului de chirurgie robotică. În paralel cu activitatea clinică, este implicat de mulți ani în învățământul universitar, în pregătirea medicilor tineri și în cercetare. Parcursul său profesional trece prin chirurgia clasică, endourologie, laparoscopie, uro-oncologie și, mai recent, chirurgie asistată robotic și, privit în ansamblu spune totul despre felul în care un chirurg este obligat să învețe permanent.

O specialitate în continuă schimbare și evoluție

Când Dr. Bogdan Novac și-a început pregătirea, multe dintre procedurile care astăzi fac parte din practica obișnuită fie nu existau, fie se aflau într-un stadiu foarte diferit de cel actual. Tratamentul litiazei urinare s-a schimbat, diagnosticul cancerelor urologice a devenit mai precis, iar intervențiile care presupuneau cândva incizii mari pot fi realizate astăzi prin aborduri minim invazive. În același timp, pacientul are mai multe opțiuni, iar medicul trebuie să aleagă între ele cu tot mai multă atenție.

„Nu cred că medicina a devenit mai simplă. În multe privințe, a devenit mai sofisticată și cere mai mult discernământ”

Privită din exterior, evoluția aceasta poate părea o succesiune firească a progresului medical. Pentru cel care practică însă medicina zi de zi, fiecare tehnică nouă presupune o perioadă de învățare, schimbarea unor reflexe și, uneori, reconsiderarea unor lucruri care păreau bine stabilite.

Reporter:
Dacă v-ați întâlni astăzi cu medicul rezident care erați la începutul carierei, ce credeți că l-ar surprinde cel mai mult în urologia de acum?

Dr. Bogdan Novac: 

Cred că l-ar surprinde în primul rând viteza cu care s-au schimbat lucrurile și cât de mult s-a modificat ceea ce putem oferi astăzi unui pacient. La începutul carierei mele existau intervenții pe care le asociam firesc cu o chirurgie amplă, cu o recuperare dificilă și cu anumite limite tehnice pe care le acceptam ca atare. Astăzi discutăm despre aborduri minim invazive, despre conservarea cât mai bună a structurilor anatomice și despre tehnologii care ne permit să lucrăm cu o precizie mult mai mare.

Dar cred că ar mai fi surprins de ceva. Cu cât medicina ne oferă mai multe posibilități, cu atât decizia devine mai complexă. Ai mai multe investigații, mai multe variante de tratament și mai multe informații, însă tocmai de aceea trebuie să alegi mai atent. Nu cred că medicina a devenit neapărat mai simplă. În multe privințe, a devenit mai sofisticată și cere mai mult discernământ.

 

Probabil că una dintre diferențele importante față de medicina de acum douăzeci de ani este tocmai faptul că, în multe situații, problema nu mai este lipsa unei soluții, ci alegerea celei potrivite dintre mai multe variante posibile.

„Rolul nostru este să încercăm să stabilim ce variantă îi aduce pacientului cel mai mare beneficiu.”

Cancerul de prostată este un exemplu foarte bun. Diagnosticul nu înseamnă automat operație, după cum operația nu este, prin ea însăși, aceeași pentru toți pacienții. Vârsta, starea generală de sănătate, caracteristicile tumorii, riscul oncologic și felul în care fiecare variantă terapeutică poate influența viața pacientului sunt câteva dintre elementele care intră în discuție.

Pentru chirurg, experiența ajunge astfel să însemne nu doar capacitatea de a efectua o intervenție dificilă, ci și discernământul de a decide când intervenția este într-adevăr necesară, când poate fi amânată și când o altă formă de tratament poate fi mai potrivită.

Este o parte a profesiei despre care se vorbește mai puțin, poate și pentru că este greu de „fotografiat” și imposibil de rezumat într-o prezentare despre tehnologie. Totuși, o mare parte din medicină se întâmplă înainte ca pacientul să intre în sala de operație.

Reporter:
Există situații în care experiența unui chirurg se vede mai bine în decizia de a nu opera, decât în operația propriu-zisă?

Dr. Bogdan Novac: 

Cu siguranță există situații în care o operație poate fi făcută tehnic, dar asta nu înseamnă automat că trebuie făcută. Este o diferență foarte importantă. Rolul nostru nu este să găsim o indicație chirurgicală pentru fiecare pacient care ajunge în cabinet, ci să încercăm să stabilim ce variantă îi aduce cel mai mare beneficiu.

Cred că experiența te ajută inclusiv să fii mai rezervat atunci când este nevoie. La începutul carierei e firesc să fii foarte preocupat de tehnică, de procedură, de ceea ce poți face. În timp începi să te întrebi tot mai mult dacă ceea ce poți face este și ceea ce trebuie să faci în cazul respectiv.

Uneori recomandarea este operația, alteori este supravegherea, tratamentul printr-o altă metodă sau o discuție într-o echipă multidisciplinară. Pentru mine, o decizie bună este aceea pe care o poți explica pacientului foarte clar, inclusiv atunci când concluzia este că nu are nevoie de intervenție în acel moment.

Tehnologia schimbă gestul chirurgical, nu responsabilitatea 

În ultimii ani, chirurgia robotică a adus probabil cea mai vizibilă schimbare în modul în care publicul percepe chirurgia urologică. Imaginea chirurgului așezat la consolă, la câțiva metri de pacient, este diferită de ceea ce majoritatea oamenilor asociază instinctiv cu o operație.

În spatele acestei imagini există însă mult mai multă continuitate decât pare.

Robotul nu stabilește ce trebuie făcut și nu ia decizii în locul medicului. El transpune mișcările chirurgului și îi oferă instrumente cu o mobilitate foarte bună, o imagine mărită și posibilitatea de a lucra cu precizie în spații anatomice dificile. În urologie, aceste caracteristici sunt importante mai ales în intervențiile în care chirurgul lucrează foarte aproape de structuri care trebuie protejate.

„Tehnologia are valoare numai dacă este pusă în serviciul unei indicații corecte și dacă există experiența necesară pentru a o folosi”

Pentru cineva care a trecut anterior prin chirurgia deschisă, endourologie și laparoscopie, întâlnirea cu chirurgia robotică nu înseamnă începerea unei profesii noi. Mai degrabă, reprezintă apariția unui instrument care schimbă modul în care pot fi făcute anumite lucruri, fără să schimbe responsabilitatea celui care le face.

De altfel, experiența acumulată înainte de apariția robotului rămâne relevantă. Anatomia nu se schimbă, complicațiile nu dispar, iar înțelegerea bolii nu devine mai puțin importantă doar pentru că instrumentele sunt mai sofisticate. Un chirurg trebuie în continuare să știe ce urmărește, ce poate păstra, când trebuie să își modifice planul și cum să reacționeze atunci când realitatea din sala de operație este diferită de ceea ce sugerau investigațiile.

Reporter:
Care a fost pentru dumneavoastră cea mai mare schimbare în trecerea de la laparoscopie la chirurgia robotică? A existat un moment în care ați simțit că această tehnologie vă permite să abordați diferit un caz pe care înainte l-ați fi operat prin altă tehnică?

Dr. Bogdan Novac: 

Pentru un chirurg care are deja experiență în laparoscopie, multe dintre principiile intervenției sunt cunoscute. Ce se schimbă este felul în care poți lucra. Imaginea tridimensională, libertatea de mișcare a instrumentelor și precizia pe care o ai în disecție devin foarte importante atunci când operezi în spații înguste sau în apropierea unor structuri pe care vrei să le protejezi.

Nu aș reduce însă această schimbare la ideea că robotul face lucrurile mai ușoare. Chirurgia robotică are propria curbă de învățare și cere disciplină, pregătire și o echipă care să funcționeze foarte bine împreună. În momentul în care te așezi la consolă, responsabilitatea este aceeași. Trebuie să cunoști anatomia, să anticipezi etapele dificile și să știi ce faci dacă lucrurile nu evoluează exact conform planului.

Pentru mine, avantajul real este că, în anumite intervenții, această tehnologie îți poate oferi un control foarte fin asupra gestului chirurgical. Dar tehnologia are valoare numai dacă este pusă în serviciul unei indicații corecte și dacă există experiența necesară pentru a o folosi.

În spatele unei intervenții există o echipă, o selecție atentă a pacientului, investigații, discuții multidisciplinare și un plan care trebuie să țină cont nu doar de boală, ci și de viața pe care pacientul o va avea după tratament.

Există viața de după tratament 

În cancerul de prostată, de exemplu, rezultatul unei operații nu se rezumă la îndepărtarea tumorii. Pentru pacient contează, în mod firesc, și recuperarea, continența urinară, funcția sexuală și momentul în care își poate relua activitățile obișnuite. Chirurgul privește boala printr-o anatomie extrem de precisă, însă omul din fața lui o trăiește prin consecințele pe care le poate avea asupra vieții cotidiene.

Aici apare, probabil, una dintre cele mai dificile responsabilități ale medicului: aceea de a traduce o decizie medicală complexă într-o conversație pe care pacientul să o poată înțelege corect și pe deplin.

„O decizie medicală bună nu pornește de la tehnologie, ci de la pacient”

Informația este astăzi la un click distanță, însă nu întotdeauna ajută. Pacienții ajung uneori la consultație după ce au citit despre prognosticuri, tehnici chirurgicale, efecte adverse și experiențele altor oameni, fără să aibă însă criteriile necesare pentru a ști ce li se aplică și ce nu.

În astfel de momente, consultația nu înseamnă doar stabilirea unei indicații. Înseamnă și reașezarea informațiilor într-un context care are sens pentru persoana din fața medicului.

Reporter:
Care este întrebarea pe care o auziți cel mai des de la pacienți înaintea unei intervenții și care este întrebarea pe care v-ați dori să o auziți mai des?

Dr. Bogdan Novac:

Foarte mulți pacienți întreabă, firesc, dacă operația va rezolva problema. Mai ales atunci când vorbim despre cancer, întrebarea este de fapt mult mai mare decât pare. Omul vrea să știe dacă va fi bine, ce îl așteaptă și cât din viața lui de dinainte va putea recupera după tratament.

În urologie apar frecvent și întrebări despre continență, funcția sexuală, durere sau perioada de recuperare. Sunt întrebări absolut legitime și cred că trebuie discutate deschis înainte de operație.

Mi-aș dori poate ca pacienții să întrebe mai des de ce le recomandăm o anumită variantă și ce alternative există. Uneori există tendința de a căuta cea mai nouă tehnologie sau procedura despre care au citit cel mai mult, dar întrebarea esențială este alta: de ce este aceasta potrivită pentru mine? O decizie medicală bună nu pornește de la tehnologie, ci de la pacient.

Ce se poate preda și ce se învață doar în timp?

Există și o altă latură a carierei Dr. Bogdan Novac care explică, poate, felul în care privește evoluția specialității. Fiind implicat în activitatea universitară și în formarea medicilor rezidenți,  experiența de a preda chirurgie creează inevitabil o perspectivă diferită asupra propriei meserii.

Chirurgia are o particularitate pe care puține specialități o păstrează atât de puternic: o parte importantă din ceea ce trebuie să știe un medic nu poate fi învățată exclusiv din cărți.

„Rolul unui mentor este de a transmite nu doar cum se face o anumită manevră, ci și DE CE o faci, CÂND o faci și, uneori, de ce alegi să NU o faci”

Poți studia anatomia, poți urmări intervenții înregistrate, poți exersa pe simulatoare și poți cunoaște perfect etapele tehnice ale unei operații. Mult mai greu de predat sunt acele lucruri care se formează în timp, prin sute sau mii de situații clinice: capacitatea de a anticipa o problemă, de a recunoaște un detaliu neobișnuit, de a ști când trebuie să continui și când este mai înțelept să te oprești.

Tehnologia a schimbat și modul în care învață noile generații de chirurgi. Simulatoarele, chirurgia video și sistemele robotice permit un tip de pregătire care nu exista cu câteva decenii în urmă. Cu toate acestea, relația dintre medicul aflat la început de drum și chirurgul cu experiență rămâne greu de înlocuit.

Reporter:
Ce poate învăța foarte bine un chirurg tânăr cu ajutorul tehnologiei și ce credeți că se poate învăța doar lucrând alături de un medic cu experiență?

Dr. Bogdan Novac:

Tehnologia oferă astăzi posibilități extraordinare de pregătire. Poți studia o intervenție în detaliu, poți revedea etapele, poți exersa anumite gesturi și poți ajunge în sala de operație mult mai bine pregătit decât era posibil în urmă cu douăzeci de ani. Simularea este foarte valoroasă tocmai pentru că îți permite să repeți fără ca această etapă a învățării să se desfășoare direct pe pacient.

Există însă o parte a chirurgiei care se formează numai în timp. Nu mă refer doar la dexteritate. Mă refer la felul în care citești ceea ce vezi în timpul unei operații, la capacitatea de a anticipa o dificultate și la momentul în care înțelegi că trebuie să schimbi strategia. Aceste lucruri sunt foarte greu de învățat dintr-un manual sau dintr-un film.

Cred că rolul unui mentor este tocmai acela de a transmite nu doar cum se face o anumită manevră, ci și de ce o faci, când o faci și, uneori, de ce alegi să nu o faci. Pentru un chirurg tânăr, tehnica este importantă, dar judecata chirurgicală se formează în ani.

Experiența înseamnă și capacitatea de a-ți schimba convingerile 

Activitatea clinică a Dr. Bogdan Novac a fost însoțită, de-a lungul carierei sale, de cercetare, lucrări științifice și interes pentru domenii aflate în schimbare rapidă, inclusiv pentru felul în care noile tehnologii și inteligența artificială pot fi integrate în medicină.

Pentru un medic care practică de peste douăzeci de ani, cercetarea are însă și o altă consecință: îl obligă să accepte permanent că unele certitudini au „termen de valabilitate”.

Tratamentul considerat optim într-o anumită perioadă poate fi înlocuit peste câțiva ani de o soluție mai bună. O procedură folosită frecvent poate deveni mai rară. O intervenție recomandată aproape automat în trecut poate ajunge să fie indicată doar în anumite situații.

Într-o profesie în care experiența este esențială, apare astfel un paradox interesant. Cu cât un medic știe mai multe, cu atât trebuie să rămână mai atent la posibilitatea ca ceea ce știe să se schimbe.

Reporter:
După mai bine de două decenii de practică, este mai ușor, sau mai greu să vă schimbați opinia atunci când apar dovezi noi? Există lucruri pe care le faceți diferit în prezent, față de ceea ce considerați corect la începutul carierei?

Dr. Bogdan Novac: 

Cred că ar fi periculos pentru un medic să considere că, după un anumit număr de ani, experiența îl scutește de obligația de a învăța. Lucrurile stau exact invers. Experiența îți oferă repere, dar medicina continuă să se schimbe, iar ceea ce era standard într-o anumită perioadă poate să nu mai fie cea mai bună soluție câțiva ani mai târziu.

Sigur că sunt multe lucruri pe care le privesc diferit față de începutul carierei. Nu numai pentru că au apărut tehnologii noi, ci și pentru că avem alte date, alte ghiduri și o înțelegere mai nuanțată a consecințelor fiecărui tratament.

Odată cu experiența cred că devii și mai confortabil cu ideea de a spune „nu știu încă” sau „trebuie să verific”. În medicină nu consider că schimbarea unei opinii în fața unor dovezi mai bune este o slăbiciune. Dimpotrivă, este una dintre condițiile pentru a rămâne un medic bun”.

Unele lucruri rămân la fel, chiar dacă medicina se schimbă 

Privind retrospectiv, parcursul profesional al Dr. Bogdan Novac poate fi urmărit și prin tehnologiile pe care a ajuns să le folosească. De la chirurgia clasică la endourologie, laparoscopie și chirurgie robotică, fiecare etapă spune ceva despre transformarea urologiei din ultimele decenii.

Dar la fel de interesant este și ceea ce NU s-a schimbat.

„Instrumentele sunt altele, posibilitățile sunt mult mai mari, dar responsabilitatea chirurgului față de pacient rămâne aceeași.”

În spatele fiecărui instrument nou rămâne aceeași responsabilitate de a înțelege boala, de a alege corect indicația și de a explica pacientului ce poate și ce nu poate face medicina pentru el. Rămâne și nevoia de a continua să înveți într-o profesie în care experiența nu înseamnă să repeți ceea ce ai făcut întotdeauna, ci să știi când trebuie să faci lucrurile diferit.

Poate că acesta este și motivul pentru care chirurgia modernă este greu de redus la o tehnologie, oricât de spectaculoasă ar fi ea. Robotul poate modifica gestul chirurgical, imagistica poate schimba felul în care este văzută boala, iar cercetarea poate rescrie indicațiile de tratament. În centrul tuturor acestor schimbări rămâne însă medicul, cu deciziile pe care trebuie să le ia și cu responsabilitatea față de omul care îi cere ajutorul.

 

Reporter:
După toți acești ani de chirurgie, cercetare și lucru cu pacienții, ce înseamnă pentru dumneavoastră un chirurg bun?

Dr. Bogdan Novac:

Un chirurg bun nu este definit doar de cât de bine operează. Evident că tehnica este esențială și că trebuie să îți cunoști foarte bine meseria, dar aceasta este doar o parte.

Un chirurg bun trebuie să știe în primul rând când să opereze și de ce. Trebuie să poată recunoaște limitele unei proceduri și propriile limite, să fie capabil să își schimbe planul atunci când situația o cere și să nu lase orgoliul să intre în sala de operație.

Mai cred că trebuie să poată vorbi cinstit cu pacientul. Să îi explice ce poate obține printr-o intervenție, dar și ce riscuri există, și ce nu poate promite. Pacientul îți încredințează într-un anumit moment viața sa, iar tehnologia, oricât de performantă ar fi, nu diminuează această responsabilitate.

După atâția ani, cred că aceasta este partea care s-a schimbat cel mai puțin. Instrumentele sunt altele, posibilitățile sunt mult mai mari, dar responsabilitatea chirurgului față de pacient rămâne aceeași.

Dr. Bogdan Novac poate fi găsit în cadrul Spitalului Elytis Iași, unde coordonează Departamentul de Urologie și programul de chirurgie robotică. Pentru consultații și evaluarea indicației terapeutice, programările se pot face telefonic, la numărul 031 9006.

În cazul pacienților care iau în calcul o intervenție chirurgicală, consultația este primul pas pentru stabilirea diagnosticului, analiza investigațiilor disponibile și discutarea opțiunilor de tratament potrivite fiecărui caz.

Personalizate pentru tine