Camera Consultanților Fiscali a transmis Ministerului Finanțelor și ANAF o adresă în care semnalează problemele generate de Ordinul președintelui ANAF nr. 1123/21.09.2026, care introduce noi criterii de risc în procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA și opțiune de rambursare.
Potrivit organizației, unele dintre aceste criterii pot afecta inclusiv firmele care își îndeplinesc corect obligațiile fiscale, întrucât sunt bazate pe informații la care contribuabilii nu au acces sau pe situații care nu indică neapărat existența unei fraude.
Cum pot bloca noile criterii ANAF rambursarea TVA către firme
Unul dintre criteriile contestate vizează situațiile în care o companie are acționari, asociați sau administratori care figurează într-o bază de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.
Problema, potrivit CCF, este că această bază de date nu este publică, astfel încât firmele nu pot verifica dacă persoanele implicate în structura lor de proprietate sau conducere sunt incluse în evidențele respective.
În plus, criteriul nu stabilește un prag minim de deținere. Prin urmare, inclusiv un asociat cu o participație de 1-15% poate influența evaluarea riscului fiscal al companiei, deși acesta nu poate determina sau bloca o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) și nici nu este considerat afiliat, potrivit argumentelor prezentate de consultanții fiscali.
CCF consideră că absența unor praguri și utilizarea unor informații inaccesibile contribuabililor pot conduce la clasificarea unor companii drept contribuabili cu risc fiscal, fără ca acestea să poată verifica motivele încadrării.
Investițiile în utilaje și exporturile pot declanșa verificări fiscale suplimentare
Un alt criteriu contestat de consultanții fiscali privește creșterea semnificativă a sumelor solicitate la rambursarea TVA față de solicitările anterioare.
Potrivit CCF, această abordare poate afecta direct firmele care realizează investiții importante sau desfășoară activități de export, întrucât astfel de operațiuni pot genera în mod normal sume mai mari de TVA de recuperat.
De exemplu, achiziția unor utilaje în valoare de 2 milioane de lei, la o cotă de TVA de 21%, poate genera un salt al deducerilor de peste zece ori față de istoricul obișnuit al unei companii.
Consultanții fiscali atrag atenția că noul criteriu nu definește nici baza de comparație utilizată pentru stabilirea unei creșteri semnificative.
Astfel, un sold de TVA reportat legal timp de 12 luni poate fi interpretat drept o creștere a sumei solicitate la rambursare. În cazul unei companii care depune prima solicitare, comparația cu un istoric inexistent ridică o problemă suplimentară, pe care CCF o descrie drept o creștere matematică infinită.
În aceste condiții, organizația avertizează că investițiile legitime pot deveni motive pentru declanșarea unor verificări fiscale anticipate, cu efecte asupra termenelor în care companiile își recuperează banii.
Firmele pot fi afectate de problemele fiscale ale furnizorilor
Camera Consultanților Fiscali critică și criteriile prin care riscul fiscal al unei companii poate fi influențat de comportamentul furnizorilor săi.
Concret, un contribuabil poate fi afectat dacă furnizorul nu și-a depus anumite declarații fiscale, precum D300, D394, D390 sau D406, ori dacă înregistrează restanțe, neconcordanțe în sistemul e-Factura sau figurează în bazele de date interne ale ANAF.
CCF subliniază că firmele nu pot verifica toate aceste informații, deoarece o parte dintre ele sunt protejate de secretul fiscal.
O altă problemă semnalată este momentul în care ANAF evaluează situația furnizorului. Potrivit criteriului contestat, verificarea se realizează „la data analizei”, nu la data efectuării operațiunilor.
Astfel, un furnizor care era activ și avea o situație fiscală validă la momentul emiterii facturilor poate deveni ulterior inactiv, iar această schimbare poate afecta retroactiv deconturile de TVA ale clienților săi.
Consultanții fiscali susțin că o asemenea abordare face inutilă verificarea furnizorului la momentul tranzacției, deoarece compania nu poate anticipa eventualele probleme fiscale care apar ulterior.
Organizația invocă în acest context hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza Paper Consult (C-101/16), precum și modificările legislative introduse în România începând cu 1 ianuarie 2017.
Potrivit CCF, noile reguli riscă să reintroducă un mecanism prin care contribuabilii suportă consecințele comportamentului fiscal al altor companii.
Consultanții fiscali avertizează că blocarea rambursărilor de TVA poate reduce veniturile bugetare
Dincolo de dificultățile administrative, Camera Consultanților Fiscali atrage atenția asupra efectelor economice ale întârzierii rambursărilor de TVA.
Lipsa lichidităților poate determina companiile să amâne investițiile, să își reducă activitatea sau să întârzie plățile către furnizori. În aceste condiții, efectele se pot extinde și asupra altor firme, inclusiv asupra capacității acestora de a-și achita obligațiile fiscale.
„Înțelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc volumul activității, cifra de afaceri și profitul. Bugetul încasează mai puțin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piața internă scade odată cu acestea. Investițiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
Potrivit organizației, întârzierea plăților către furnizori poate transfera problema lipsei de lichidități de la o companie la alta.
Furnizorii care nu își încasează la timp facturile pot ajunge, la rândul lor, să amâne plățile, inclusiv obligațiile fiscale curente, sau să își reducă activitatea. În acest mod, un blocaj care afectează inițial un singur contribuabil se poate propaga în economie.
CCF critică lipsa fundamentării pentru cei 24 de noi indicatori de risc fiscal
Camera Consultanților Fiscali susține că modificările aduse procedurii de rambursare a TVA nu sunt însoțite de o justificare suficientă în documentația de fundamentare.
Organizația a analizat referatul care a stat la baza ordinului ANAF, însă afirmă că nu a identificat explicații privind necesitatea introducerii noilor indicatori, argumentele juridice sau estimările referitoare la efectele aplicării acestora.
„Am studiat Referatul de fundamentare și motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administrația fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt și argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabileste dacă un decont de TVA cu opțiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită și, drept urmare, va fi supus unei inspecții fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF și director general în Ministerul Finanțelor, în prezent președinte al Comitetului fiscal al CCF.
Organizația precizează că în referatul de fundamentare nu a identificat nici măcar o prezentare sumară a situației existente, bazată pe statisticile ANAF, care să explice dificultățile actualului mecanism de rambursare a TVA.
CCF consideră că autoritățile ar trebui să utilizeze criterii care să permită identificarea situațiilor de fraudă, fără a afecta contribuabilii care desfășoară operațiuni economice legitime.
„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care lovește frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiția respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală și cale de atac”, a mai afirmat Dan Manolescu.
