In cadrul evenimentului Orizont 2020: Parlamentul ia cuvantul, organizat de reteaua Science Business in Bruxelles, am subliniat faptul ca politica europeana privind stiintele va necesita mai multa flexibilitate, o partajare a riscurilor si un model financiar mai eficient. In cadrul forumului interactiv transmis in direct pe web am aratat ca, avand in vedere valorile bugetului actualizat, Consiliul European nu pare sa isi dea seama de ce are nevoie Europa, nu aude ce isi doresc oamenii si nu spune exact ce planuri are.
Evenimentul a fost organizat sub forma unei scurte discutii despre Programul-Cadru UE pentru Cercetare si Inovare, denumit Orizont 2020, purtate intre parlamentari europeni si publicul general (participanti si vizitatori online). Intrebarile au fost preluate de la public si de pe Twitter. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii inovarii, o initiativa emblematica a strategiei Europa 2020, menita sa garanteze competitivitatea globala a Europei. In ceea ce priveste propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2014 – 2020, cu un buget de 80 miliarde euro, noul program UE pentru cercetare si inovare face parte din efortul de incurajare a cresterii economice si creare de noi locuri de munca in Europa.
Reducerile de buget ar putea afecta considerabil cercetarea si dezvoltarea in Europa
Cu cele 80 de miliarde euro, Europa si-ar putea pastra rolul de lider si ar putea concura cu economiile emergente. Am spus ca cele mai bune rezultate ar putea fi obtinute cu + 80 miliarde euro, o suplimentare care inseamna fonduri pentru proiecte majore de infrastructura, cum ar fi ITER (reactorul termonuclear experimental international), GMES (Monitorizare Globala pentru Mediu si Securitate) si GALILEO. Propunerea finala a Consiliului pentru bugetul de cercetare si dezvoltare din urmatorul cadru financiar a fost de – 40 miliarde euro, fara proiectele mentionate, semnul minus indicand posibile reduceri ulterioare.
In prezent, una dintre cele mai importante dezbateri se refera la urmatorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene. In ultimul an au avut loc numeroase discutii si negocieri inter-institutionale, dar nu s-a ajuns inca la un acord. CFM este un cadru financiar de implementare a tuturor politicilor UE, prin urmare corectitudinea acestuia este esentiala; altfel, politicile care nu dispun de mijloace financiare nu pot fi puse in aplicare, iar nerespectarea promisiunilor va diminua si mai mult increderea cetatenilor in proiectul european. In calitate de raportor in cadrul Parlamentului European pentru competitivitate, care cuprinde programe de cercetare si inovare, programe pentru IMM-uri si pentru dezvoltarea infrastructurii pentru retele - promovez o Europa mai unita, incurajez cresterea economica si crearea mai multor locuri de munca, adica o crestere a plusvalorii adusa de Europa.
Ce amploare are CMF: prea mare sau prea mica?
Dimensiunea bugetului UE a fost stabilita acum 20 de ani, la Edinburgh, unde sefii de state au convenit ca acesta sa reprezinte 1,24% din VNB (venitul national brut). In acel moment, Europa era in plina dezvoltare, iar potentialul de crestere al pietelor interne era enorm. (Anul acesta sarbatorim 20 de ani de la formarea pietelor interne UE). In ultimii 20 de ani, numeroase state membre UE s-au schimbat considerabil. In plus, extinderea, globalizarea cu toate efectele ei si recenta criza economica au schimbat intregul context si atitudinea fata de UE. Voi mentiona doar unul dintre efectele acestora asupra structurii interne a procesului de stabilire a bugetului UE: inainte de extinderea UE, cea mai mare parte a bugetului provenea din veniturile proprii ale UE (in principal, venituri din TVA), la care se adauga contributia statelor membre. Dupa extindere, din cauza pietei unice, veniturile proprii au disparut; contributiile statelor membre au ajuns sa reprezinte 73% din intregul buget. La acestea se adauga situatia economica deja dificila si problemele de deficit de buget national, care au dus la discutii complicate cu Consiliul privind obtinerea fondurilor. Procesul de finantare a fost extins. Decizia se afla acum in mainile ministrilor de finante: interesul lor este de a contribui cu cat mai putin si de a beneficia de cat mai mult posibil.
Lucrurile stau cu totul altfel la nivelul Comisiei Europene si al Parlamentului European, unde ideea de baza este distribuirea resurselor intre politicile caracterizate drept politici comunitare in cadrul tratatelor UE. Aici se poate crea cel mai mare plus de valoare si aici se pot rezolva problemele transfrontaliere. Acest obiectiv ferm este sustinut de Tratat: „Veniturile si cheltuielile indicate in buget trebuie sa se compenseze” si de cetatenii care solicita politici pentru crearea mai multor locuri de munca si crestere economica, in special pentru tineri, unde exista semne clare ca deocamdata nu am obținut rezultate. Practic, bugetul UE, asa cum este conceput, este o investitie in proportie de 93,5%, iar administrația reprezinta doar 6% (restul este alocat cetateniei, libertatii si securitatii in UE). Prin urmare, propunerea de anul trecut a Comisiei pentru 1,14% din VNB al UE (1.091,5 miliarde euro) reprezinta un punct de pornire echitabil in aceste discuții. Reducerile susținute de unele state membre nu sunt economii, ci mai degraba realocari din angajamente politice anterioare si din proiecte europene.
In calitate de parlamentar implicat, care sustine cercetarea si inovarea, politicile privind IMM-urile si retelele trans-europene, as dori sa ma concentrez pe aceste capitole din cadrul programului Orizont 2020 (80 miliarde euro), COSME (2,5 miliarde euro) si CEF (50 miliarde euro). In actualul cadru financiar multianual (CFM), cel de-al saptelea Program Cadru pentru Cercetare (FP7) a beneficiat de 53 miliarde euro, prin urmare 80 miliarde euro reprezinta o crestere. Cu toate acestea, doua noi state membre, adica Bulgaria si Romania, fac parte din UE numai din anul 2007, iar Croatia reprezinta, la randul sau, un nou stat membru pentru viitorul bugetul fața de cel actual. In plus, odata cu Orizont 2020 apar noi domenii, cum ar fi inovarea si studiile de piata, precum si cateva initiative, cum ar fi cercetarea in domeniul apararii. Prin urmare, un buget de 80 de miliarde euro este relativ suficient pentru a continua implementarea politicilor existente. Parlamentul si Comisia au raspuns cererii de simplificari ulterioare: reguli simplificate, aplicare simplificata si selectie simplificata. Acest lucru inseamna mai multi candidati acceptati, in timp ce suma oferita ramane aceeasi. Prin urmare, Comisia Europeana are doua alternative: instituirea unui proces de re-selectie sau, in caz contrar, candidatii acceptati vor beneficia de mai putine fonduri, daca nu se schimba nimic.
In urmatorul CFM exista un nou mic program, care se regasea partial in Programul de Competitivitate si Inovare (PCI) din CFM actual. In acest caz, accentul trebuie sa ramana pe IMM-urile care prezinta potential de crestere, prin intrarea pe piete interne sau internationale. Acestea pot actiona singure, cu ajutorul retelelor create la nivel european, cum ar fi European Enterprise Network (reteaua intreprinderilor europene) si altele sau prin cooperare verticala cu companii mai mari. Scopul principal consta in demararea unei redresari rapide din criza, cu impact asupra ocuparii fortei de munca si a cresterii.
CEF (Mecanismul Conectarea Europei) este o noua linie bugetara care vizeaza accelerarea investitiilor in retelele transfrontaliere pentru transport, energie si telecomunicatii. Fara aceste actiuni, vom iesi din cursa globala intr-un viitor nu chiar atat de indepartat.
Riscul de veto din partea statelor membre atrage consecinta nedorita de reducere a acestor foarte importante linii bugetare. O potentiala reducere de aproximativ 50% ar pune in pericol aceste linii, cu costuri de inca 15 miliarde euro pentru proiectul ITER si proiectul spatial care reprezentau initial linii de buget independente suplimentare in propunerea originala.
Parlamentul si Comisia trebuie sa astepte pana cand Consiliul va hotari cu cate resurse financiare va contribui. Apoi va trebui sa hotaram cum sa raspundem la aceasta propunere. Un lucru este cert: Parlamentul doreste sa vada legislatia detaliata pentru toate cele aproximativ 70 de articole de buget inainte de a accepta sau respinge propunerea. Suntem gata de negocieri si de un vot final pozitiv, insa numai in cazul in care propunerea finala include mijloacele necesare pentru a indeplini obiectivul nostru suprem de a crea in mod sigur un plus de valoare pentru cetatenii europeni. Asa-numitul „Vis european” are o semnificatie pentru cei care par sa fie victime, in primul rand pentru generatiile de tineri care intra pe piata muncii pregatiti cu cele mai noi competente si cunostinte, dar care nu isi pot construi un viitor.
Cursa a inceput, daca va simtiti responsabili, sustineti o Europa mai unita!
Evenimentul a fost organizat sub forma unei scurte discutii despre Programul-Cadru UE pentru Cercetare si Inovare, denumit Orizont 2020, purtate intre parlamentari europeni si publicul general (participanti si vizitatori online). Intrebarile au fost preluate de la public si de pe Twitter. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii inovarii, o initiativa emblematica a strategiei Europa 2020, menita sa garanteze competitivitatea globala a Europei. In ceea ce priveste propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2014 – 2020, cu un buget de 80 miliarde euro, noul program UE pentru cercetare si inovare face parte din efortul de incurajare a cresterii economice si creare de noi locuri de munca in Europa.
Reducerile de buget ar putea afecta considerabil cercetarea si dezvoltarea in Europa
Cu cele 80 de miliarde euro, Europa si-ar putea pastra rolul de lider si ar putea concura cu economiile emergente. Am spus ca cele mai bune rezultate ar putea fi obtinute cu + 80 miliarde euro, o suplimentare care inseamna fonduri pentru proiecte majore de infrastructura, cum ar fi ITER (reactorul termonuclear experimental international), GMES (Monitorizare Globala pentru Mediu si Securitate) si GALILEO. Propunerea finala a Consiliului pentru bugetul de cercetare si dezvoltare din urmatorul cadru financiar a fost de – 40 miliarde euro, fara proiectele mentionate, semnul minus indicand posibile reduceri ulterioare.
In prezent, una dintre cele mai importante dezbateri se refera la urmatorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene. In ultimul an au avut loc numeroase discutii si negocieri inter-institutionale, dar nu s-a ajuns inca la un acord. CFM este un cadru financiar de implementare a tuturor politicilor UE, prin urmare corectitudinea acestuia este esentiala; altfel, politicile care nu dispun de mijloace financiare nu pot fi puse in aplicare, iar nerespectarea promisiunilor va diminua si mai mult increderea cetatenilor in proiectul european. In calitate de raportor in cadrul Parlamentului European pentru competitivitate, care cuprinde programe de cercetare si inovare, programe pentru IMM-uri si pentru dezvoltarea infrastructurii pentru retele - promovez o Europa mai unita, incurajez cresterea economica si crearea mai multor locuri de munca, adica o crestere a plusvalorii adusa de Europa.
Ce amploare are CMF: prea mare sau prea mica?
Dimensiunea bugetului UE a fost stabilita acum 20 de ani, la Edinburgh, unde sefii de state au convenit ca acesta sa reprezinte 1,24% din VNB (venitul national brut). In acel moment, Europa era in plina dezvoltare, iar potentialul de crestere al pietelor interne era enorm. (Anul acesta sarbatorim 20 de ani de la formarea pietelor interne UE). In ultimii 20 de ani, numeroase state membre UE s-au schimbat considerabil. In plus, extinderea, globalizarea cu toate efectele ei si recenta criza economica au schimbat intregul context si atitudinea fata de UE. Voi mentiona doar unul dintre efectele acestora asupra structurii interne a procesului de stabilire a bugetului UE: inainte de extinderea UE, cea mai mare parte a bugetului provenea din veniturile proprii ale UE (in principal, venituri din TVA), la care se adauga contributia statelor membre. Dupa extindere, din cauza pietei unice, veniturile proprii au disparut; contributiile statelor membre au ajuns sa reprezinte 73% din intregul buget. La acestea se adauga situatia economica deja dificila si problemele de deficit de buget national, care au dus la discutii complicate cu Consiliul privind obtinerea fondurilor. Procesul de finantare a fost extins. Decizia se afla acum in mainile ministrilor de finante: interesul lor este de a contribui cu cat mai putin si de a beneficia de cat mai mult posibil.
Lucrurile stau cu totul altfel la nivelul Comisiei Europene si al Parlamentului European, unde ideea de baza este distribuirea resurselor intre politicile caracterizate drept politici comunitare in cadrul tratatelor UE. Aici se poate crea cel mai mare plus de valoare si aici se pot rezolva problemele transfrontaliere. Acest obiectiv ferm este sustinut de Tratat: „Veniturile si cheltuielile indicate in buget trebuie sa se compenseze” si de cetatenii care solicita politici pentru crearea mai multor locuri de munca si crestere economica, in special pentru tineri, unde exista semne clare ca deocamdata nu am obținut rezultate. Practic, bugetul UE, asa cum este conceput, este o investitie in proportie de 93,5%, iar administrația reprezinta doar 6% (restul este alocat cetateniei, libertatii si securitatii in UE). Prin urmare, propunerea de anul trecut a Comisiei pentru 1,14% din VNB al UE (1.091,5 miliarde euro) reprezinta un punct de pornire echitabil in aceste discuții. Reducerile susținute de unele state membre nu sunt economii, ci mai degraba realocari din angajamente politice anterioare si din proiecte europene.
In calitate de parlamentar implicat, care sustine cercetarea si inovarea, politicile privind IMM-urile si retelele trans-europene, as dori sa ma concentrez pe aceste capitole din cadrul programului Orizont 2020 (80 miliarde euro), COSME (2,5 miliarde euro) si CEF (50 miliarde euro). In actualul cadru financiar multianual (CFM), cel de-al saptelea Program Cadru pentru Cercetare (FP7) a beneficiat de 53 miliarde euro, prin urmare 80 miliarde euro reprezinta o crestere. Cu toate acestea, doua noi state membre, adica Bulgaria si Romania, fac parte din UE numai din anul 2007, iar Croatia reprezinta, la randul sau, un nou stat membru pentru viitorul bugetul fața de cel actual. In plus, odata cu Orizont 2020 apar noi domenii, cum ar fi inovarea si studiile de piata, precum si cateva initiative, cum ar fi cercetarea in domeniul apararii. Prin urmare, un buget de 80 de miliarde euro este relativ suficient pentru a continua implementarea politicilor existente. Parlamentul si Comisia au raspuns cererii de simplificari ulterioare: reguli simplificate, aplicare simplificata si selectie simplificata. Acest lucru inseamna mai multi candidati acceptati, in timp ce suma oferita ramane aceeasi. Prin urmare, Comisia Europeana are doua alternative: instituirea unui proces de re-selectie sau, in caz contrar, candidatii acceptati vor beneficia de mai putine fonduri, daca nu se schimba nimic.
In urmatorul CFM exista un nou mic program, care se regasea partial in Programul de Competitivitate si Inovare (PCI) din CFM actual. In acest caz, accentul trebuie sa ramana pe IMM-urile care prezinta potential de crestere, prin intrarea pe piete interne sau internationale. Acestea pot actiona singure, cu ajutorul retelelor create la nivel european, cum ar fi European Enterprise Network (reteaua intreprinderilor europene) si altele sau prin cooperare verticala cu companii mai mari. Scopul principal consta in demararea unei redresari rapide din criza, cu impact asupra ocuparii fortei de munca si a cresterii.
CEF (Mecanismul Conectarea Europei) este o noua linie bugetara care vizeaza accelerarea investitiilor in retelele transfrontaliere pentru transport, energie si telecomunicatii. Fara aceste actiuni, vom iesi din cursa globala intr-un viitor nu chiar atat de indepartat.
Riscul de veto din partea statelor membre atrage consecinta nedorita de reducere a acestor foarte importante linii bugetare. O potentiala reducere de aproximativ 50% ar pune in pericol aceste linii, cu costuri de inca 15 miliarde euro pentru proiectul ITER si proiectul spatial care reprezentau initial linii de buget independente suplimentare in propunerea originala.
Parlamentul si Comisia trebuie sa astepte pana cand Consiliul va hotari cu cate resurse financiare va contribui. Apoi va trebui sa hotaram cum sa raspundem la aceasta propunere. Un lucru este cert: Parlamentul doreste sa vada legislatia detaliata pentru toate cele aproximativ 70 de articole de buget inainte de a accepta sau respinge propunerea. Suntem gata de negocieri si de un vot final pozitiv, insa numai in cazul in care propunerea finala include mijloacele necesare pentru a indeplini obiectivul nostru suprem de a crea in mod sigur un plus de valoare pentru cetatenii europeni. Asa-numitul „Vis european” are o semnificatie pentru cei care par sa fie victime, in primul rand pentru generatiile de tineri care intra pe piata muncii pregatiti cu cele mai noi competente si cunostinte, dar care nu isi pot construi un viitor.
Cursa a inceput, daca va simtiti responsabili, sustineti o Europa mai unita!