Managementul resurselor puse la comun
In 2009, profesorul de stiinte politice de la Universitatea Indiana, Elinor Ostrom, a devenit prima femeie care a castigat premiul Nobel. Motivatia juriului: analiza facuta de Ostrom in ceea ce priveste guvernanta economica, in special "resursele puse la comun". Analiza a aratat cum grupurile de oameni lucreaza impreuna pentru a gestiona resursele comune, cum ar fi sursele de apa, pestele din ocean, pajistile. Ea a aratat ca teoria prevalenta a ecologistului Garrett Hardin, denumita "tragedia comunelor" nu este singurul rezultat posibil, nici macar cel mai probabil rezultat al situatiei in care oamenii pun in comun resursele.
Teoria lui Hardin spune ca resursele comune ar trebui sa fie detinute de Guvern sau divizate in loturi private pentru a preveni superutilizarea resurselor sau irosirea lor. Potrivit acestei idei, fiecare individ ar incerca sa obtina pentru sine beneficii in detrimentul celorlalti.
Ostrom a aratat ca resursele comune pot fi gestionate eficient si in mod colectiv, fara interventia Guvernului sau control privat, atata timp cat cei care folosesc acele resurse sunt in mod fizic aproape de ele si sunt in relatii unii cu ceilalti.
Sursa foto: Freedigitalphotos.net
Economia behaviorista
Premiul Nobel din 2002 a mers la psihologul Daniel Kahneman, care a reusit sa integreze aspecte din psihologie in stiinta economica, in special in ceea ce priveste incertitudinea luarii deciziilor si judecata indivizilor.Kahneman a aratat ca oamenii nu actioneaza intotdeauna pe baza raziunii si a interesului propriu, asa cum postulau economistii clasici. Conceputul dezvoltat de laureatul premiului Nobel sta la baza finantelor behavioriste.
Kahneman a facut cercetarile pe acest subiect impreuna cu Amos Tversky, dar acesta a murit in 1996, iar Nobelul nu se acorda si postmortem.
Teoria asimetriei informatiei
In 2001, George Akerlof, Michael Spence si Joseph Stiglitz au castigat premiul Nobel pentru analiza pietelor cu asimetria informatiei. Cei trei au demonstrat ca modelele economice bazate pe ideea ca accesul la informatii este perfect sunt adesea gresite.In realitate, o parte din tranzactie are adesea informatii superioare, fenomenul fiind denumit asimetria informatiei.
Intelegerea acestui concept a imbunatatit modul in care este perceputa functionarea pietelor si a atras atentia asupra importantei transparentei.
Teoria jocurilor
Premiul Nobel pentru "Teoria jocurilor" a fost castigat de trei economisti, in 1994, John Harsanyi, Reinhard Selten si John Nash Jr, ultimul fiind cel mai cunoscut. Cercetarile celor trei economisti au fost facute in domeniul jocurilor fara cooperare, o ramura a interactiunilor strategice cunoscute sub numele de "teoria jocurilor".
Una dintre contributiile majore la aceasta teorie a fost "echilibrul lui Nash", o metoda de predictie a rezultatelor in cazul jocurilor fara cooperare.
Teoria alegerii publice
James Buchanan a castigat premiul Nobel in 1986 pentru contributiile sale la dezvoltarea bazelor contractuale si constitutionale pentru teoria economica si cea a procesului politic de luare a deciziilor.Conceputl lui Buchanan combina aspecte din stiitele politice si din economie pentru a explica cum actorii din sectorul public iau decizii. El a aratat ca, in opozitie fata de abordarea conventionala in care actorii publici actioneaza pe baza intereselor publice, de cele mai multe ori birocratii actioneaza pe baza intereselor proprii, la fel ca actorii economici si antreprenorii.
Sursa foto: http://www.freedigitalphotos.net
