30 de ani de la Revolutie, 10 ani irositi pentru ca "Nu ne vindem tara"

Dupa peste 1.000 de intalniri cu investitori si o cariera de 23 de ani in piata financiara romaneasca, Lucian Anghel isi aduce aminte de anii pierduti ai capitalismului romanesc, dominati de mineriade si de ideea ca “noi nu ne vindem tara strainilor”, precum si de momentele in care Romania a ajuns sa fie comparata, in mod incorect, cu o falimentara “Argentina de pe Dunare”.

Lucian Anghel este presedintele Bursei de Valori Bucuresti si CEO BCR Banca pentru Locuinte.

Intors de la un road-show desfasurat in SUA, la care reprezentantii pietei de capital au incercat sa promoveze Romania si companiile locale, presedintele Bursei trece direct la subiect si tine sa atraga atentia de ce chiar si pe romanii obisnuiti trebuie sa ii intereseze imaginea pe care tara o are in fata investitorilor straini.

“Asa-zisa ‘perceptie a investitorilor’ este greu de definit… e greu sa ‘pui mana’ pe ea. Imaginea internationala a Romaniei este insa extrem de importanta pentru costurile pe care noi toti romanii le suportam in aceasta tara. Am ajuns la o datorie externa de peste 100 mld. euro, iar costurile acestei datorii, dobanda, este suportata de noi toti. Din acest motiv m-am luptat si ne luptam sa prezentam si partile pozitive ale Romaniei in fata investitorilor straini”.

Avem ce sa le aratam: crestere economica, companii ieftine, subevaluate fata de cele din vestul Europei, si firme listate care isi rasplatesc actionarii cu unele dintre cele mai mari dividende din lume.

Citeste si:
eMAG se gandeste la bursa. Iulian Stanciu vorbeste despre o listare...
eMAG se gandeste la bursa....

Ce mai vor strainii sa vada in Romania? Nimic foarte nou, “doar” stabilitate, o stabilitate serios zguduita la finalul anului trecut de o Ordonanta de Urgenta al carei numar, 114, nu va fi uitat prea curand de mediul de afaceri romanesc.

“Au fost investitori care ne-au spus ca le place Romania, au remarcat ca avem perspective bune, dar ne-au zis ca vor stabilitate. Doar in conditii de stabilitate si predictibilitate vom recupera ce am pierdut in anii ’90”, spune Lucian Anghel.

Romania a avut un start pierdut in capitalism, au fost 10 ani in care investitorii straini veneau cu bani in estul Europei iar noi "nu ne vindeam tara". Acum totul se reflecta in bunastarea romanului obisnuit

Ii cer sa imi detalieze acest “timp pierdut” din anii ’90, iar seful bursei se aprinde.

Citeste si:
Oficial: Armata refuza sa-si ceara scuze pentru ca a tras in...
Oficial: Armata refuza sa-si...

“Romania a plecat in 1990 de la aproape acelasi nivel de bunastare cu Polonia. Totusi, in aceasta perioada Polonia incepuse sa isi dezvolte piata de capital, cu sprijinul Guvernului, in vreme ce noi eram in perioada ‘nu ne vindem tara’ si in cea a mineriadelor. Romania a avut un start pierdut in capitalism, au fost 10 ani in care investitorii straini veneau cu bani in estul Europei iar noi ‘nu ne vindeam tara’”, isi aduce aminte Lucian Anghel.

Din 1990 si pana in 2018, Romania a avut un PIB per capita (ajustat la paritatea puterii de cumparare – PPP) in medie de 14.784 dolari, cu 16% sub cel al Poloniei (17.598 dolari). In 2018, Romania a avut un PIB per capita de 24.543 dolari, cu aproximativ 14% sub cel al polonezilor (28.751 dolari).

“Dupa 30 de ani de capitalism, bunastarea polonezilor este peste cea a romanilor. De ce?”, se intreaba presedintele Bursei, dupa care tot el explica.

“Dupa ce s-a spart cortina de fier intre vest si est, investitorii occidentali au cautat centre de investitii in Europa Centrala si de Est unde sa construiasca puncte de productie care sa furnizeze servicii si produse pentru toata regiunea. “Noi nu am reusit sa ii atragem pentru ca, asa cum am mentionat mai devreme, nu ne-am concentrat pe asta. Acest lucru ne-a costat la capitolul atragerii investitiior straine directe, iar acum totul se reflecta in bunastarea romanului obisnuit, totul este corelat, nu este nicio intamplare ca acum suntem sub Polonia, desi am plecat practic din acelasi punct”.

Citeste si:
Sectorul IT romanesc "duduie", dar de ce pe bursa nu se vede nimic?
Sectorul IT romanesc...

Noua, romanilor, ne-au lipsit campionii regionali. Ne-a lipsit un exemplu precum CEZ in Cehia

Acum, mai simti ca persista ideea potrivit careia “noi nu ne vindem tara”? il intreb pe Anghel, incercand sa pun in balanta multinationalele intrate in tara in ultime doua decenii, dar si curentul usor anti-privat care s-a simtit venind din aparatul guvernamental in ultimii ani.

“Cred ca ideea este mult estompata acum. Evident ca nu spun ca trebuie sa ne vindem tara pe nimic si in orice conditii, dar faptul ca acesti straini au creat capacitati de productie in tarile din apropierea noastra, in Ungaria, Slovacia, Polonia, iar acum noi suntem in buna parte o piata de desfacere, este o problema si este si o parte a explicatiei deficitului comercial pe care il avem acum – una dintre cele mai grave probleme ale Romaniei in prezent. Noi cand Renault cumpara Dacia (n.red. in 1999), in Cehia si Slovacia erau producatori auto straini care deja produceau. Ne mai intrebam de ce suntem in urma acestor tari?”

In Cehia, Volkswagen a cumparat Skoda in 1991, insa acordul final intre Guvernul ceh si nemti a fost semnat in 1994. De asemenea, in 1993 a avut loc a doua cea mai mare privatizare din istoria tarii, Procter & Gamble achizitionand producatorul de detergent Rakona, controlat de stat.

“Noua, romanilor, ne-au lipsit campionii regionali. Avem o tara mare, cu aproape 20 de milioane de locuitori, de la care te-ai astepta sa aiba companii puternice care se extind in regiune. Ne-a lipsit un exemplu precum CEZ in Cehia, o companie 70% detinuta de stat, intr-o tara mai mica decat Romania, dar care se extinde regional. CEZ s-a dezvoltat pentru ca a avut acces la finantare pe bursa. Daca ai acces la finantare si management profesionist, de ce sa nu aduci avutie in tara ta? De ce sa nu cumperi cota de piata in alte tari?”, spune Lucian Anghel.

Drumul Romaniei de la “Tigrul Europei” la “Argentina de pe Dunare” si inapoi

Anghel se declara un capitalist convins, insa remarca si partile mai putin bune ale acestui sistem economic.

“Prefer capitalismul in locul comunismului, este optiunea mea clara, dar capitalismul are si forme mai putin eficiente, precum capitalismul ‘de cumetrie’, adica un capitalism alterat, care nu genereaza acea valoare adaugata normala. Este clar ca si in aceasta Romanie capitalista inca avem multe lucruri de invatat”.

Elementele esentiale capitalismului in viziunea presedintelui BVB? Proprietatea privata si prezenta cat mai redusa a statului in economie.

“Problema capitalismului este stabilitatea, in special pentru populatie. Capitalismul nu isi propune aceasta stabilitate. In comunism aveai un loc de munca stabil, totul era relativ stabil. In capitalism lucrurile stau invers: ai libertate, dar nu mai ai garantata o stabilitate”.

Am recuperat si ne-am deschis catre investitorii straini dupa ce a devenit clar ca vom adera la Uniunea Europeana. Din pacate insa, fata de celelalte tari din regiune, noi am avut doar 2000-2008, nu 18 ani la dispozitie

Cele mai importante evenimente si perioade pentru capitalismul romanesc? Aderearea la UE si anii de crestere economica 2000-2008.

“Romania a evoluat puternic abia dupa anii 2000, asta dupa ce pierduseram trenul capitalismul in anii ’90. Am recuperat si ne-am deschis catre investitorii straini dupa ce a devenit clar ca vom adera la Uniunea Europeana. Din pacate insa, fata de celelalte tari din regiune, noi am avut doar 2000-2008, nu 18 ani la dispozitie. Ne va lua mult sa recuperam timpul pierdut din anii ’90 pentru ca nici celelalte tari nu stau pe loc. In ziua de astazi este o lupta apriga pentru atragerea fiecarui dolar de investitie straina directa”.

Criza a modificat planurile investitorilor la nivel global, in prezent Europa nefiind pe un loc fruntas in preferintele acestora, considera Lucian Anghel.

“Criza din 2008 a provocat momente pe care nu le voi uita niciodata in viata. Imi aduc aminte ca Romania ajunsese sa fie denumita ‘Argentina de pe Dunare’, nu de catre oricine, ci in rapoarte oficiale de analiza ale unor mari banci de investitii straine care prezentau doar jumatatea goala a paharului. Cand titlul unui astfel de raport de analiza, citit de investitori straini din toata lumea, este “Romania – Argentina de pe Dunare”, ai o mare problema. A fost o reactie in lant, cu multi analisti care au preluat ideea si pentru care Romania se indrepta spre incapacitate de plata si chiar devenea un asa-zis nucleu al unei posibile destramari a zonei euro”, povesteste Lucian Anghel.

In timpul ultimei crize, Romania ajunsese in doar 4 ani de la ‘Tigrul Europei’ la ‘Argentina de pe Dunare’ in viziunea unor analisti straini

Acesta subliniaza ca in urmatoarele luni a urmat o lupta dura, in care s-a incercat calmarea spiritelor si evidentierea perspectivelor bune pe care Romania le avea. “Am incercat sa le aratam investitorilor straini si partea plina a paharului, iar in final am reusit sa aratam ca in buna parte era vorba de comentarii exagerate, care nu au facut decat sa strice imaginea Romaniei. Romania ajunsese practic in doar 4 ani de la ‘Tigrul Europei’ la ‘Argentina de pe Dunare’”, spune Anghel.

O cariera dominata de capitalism, banci si bursa

Lucian Anghel si-a inceput cariera in cadrul BCR in 1996, intr-o perioada in care banca era inca detinuta de statul roman si in care creditele pentru persoanele fizice erau o raritate. “Eram la registratura, transportam scrisori si documente in banca, era job-ul acela pe care il vedem ca il fac incepatorii in filmele americane”, isi aminteste Anghel.

Asa cum este usor de inteles, capitalismul si orientarea catre profit a bancilor a mers mana in mana, insa un alt efect a fost cresterea puternica a competitiei si, implicit, imbunatatirea serviciilor pentru atragerea clientilor.

“De exemplu, cand am inceput sa lucrez pentru BCR, abia se introduceau creditele ipotecare si cele pentru persoanele fizice. Bancile sunt cu totul diferite acum fata de anii ’90, poate cea mai evidenta diferenta fiind orientarea catre client.

In ’95 – ’96 eram una dintre putinele banci din Romania, insa capitalismul a generat competitia care o vedem acum in piata bancara. Competitia este unul dintre avantajele capitalismului, cu mentiunea ca aceasta trebuie sa fie supravegheata de autoritati intr-un mod corect”.

In 2012, Lucian Anghel a devenit presedintele Bursei de Valori Bucuresti, intr-o perioada in care piata locala se zbatea intre problema conflictelor interne ce pareau interminabile si cea a necesitatii redobandirii increderii investitorilor dupa criza financiara din anul 2008.

“In 2012 eram economist-sef BCR… era o perioada in care comentam, criticam si imi dadeam cu parerea cand eram intrebat. Mai multi investitori institutionali, actionari ai Bursei, m-au propus pentru functia de presedinte pentru ca isi doreau o persoana independenta, fara ‘legaturi’. Am acceptat dupa ce am ajuns la concluzia ca avem aceeasi agenda, de dezvoltare a pietei, dar si pentru ca mi-am spus ca este momentul sa imi suflec manecile si sa fac ceva pentru tara mea, astfel incat cei doi copii pe care ii am sa nu se simta nevoiti sa plece din Romania”, spune Lucian Anghel.

In prezent, Anghel este pe punctul de a-si incheia cel de-al doilea mandat la conducerea Bursei de Valori Bucuresti, el afirmand ca nu va mai candida pentru cel de-al treilea.

“Voi ramane oricum aproape de piata de capital ca urmare a solicitarilor venite de la mai multe companii private. Voi incerca sa le ajut pentru care am vazut antreprenori straluciti in Romania, care au creat de la zero companii de zeci de milioane de euro, dar care le conduc ca si cum nu ar fi listate pe bursa”, mentioneaza Anghel.

Bursa romaneasca, in sfarsit piata emergenta. Ce urmeaza?

Recent promovata la statutul de piata emergenta secundara de catre britanicii de la agentia FTSE Russell, Bursa de Valori Bucuresti se concentreaza in prezent pe obtinerea unei promovari similare din partea agentiei americane MSCI.

Miza este cu mult mai mare avand in vedere ca indici MSCI sunt urmariti de un numar mai ridicat de fonduri de investitii decat in cazul indicilor FTSE Russell.

Promovarea deschide teoretic calea bursei locale catre atragerea unor investitori cu portofolii de peste 1 miliard de euro, reprezentand averea marilor fonduri de investitii internationale care vizeaza plasamente in piete emergente.

Lucian Anghel este increzator ca Bursa de Valori Bucuresti va atinge acest nou obiectiv intr-un orizont de timp de 2-4 ani, in special daca Hidroelectrica va fi listata de catre statul roman.

“Recent ne-am intalnit cu investitori straini in SUA si au vrut sa afle mai multe detalii despre promovare. Drumul BVB nu se opreste aici, vrem promovarea MSCI si este important de notat ca nu mai exista nicio tara din lume promovata de FTSE in categoria ‘emerging market’, care sa nu fie promovata si de MSCI”, a declarat Anghel.

Cu exceptia Romaniei, in prezent nu exista nicio alta tara considerata piata emergenta de catre FTSE, dar care sa nu fie considerata piata emergenta de catre MSCI. Lucian Anghel sustine ca, decalajele de promovare intre cele doua agentii au fost in trecut cuprinse intre 1 si 3,6 ani, media fiind in jurul a 2 ani de zile.

“Listarea Hidroelectrica aproape ar garanta promovarea Romaniei de catre MSCI. Rezultatele promovarii nu se vad de astazi sau de pe 20 septembrie anul viitor. Se vor vedea peste 5-7 ani, cand evaluarea companiilor romanesti de pe bursa se va imbunatati, iar pretul actiunilor ar trebui sa creasca datorita cererii mai mari. Nu castiga doar cativa investitori de pe urma acestei promovari, castiga peste 7 milioane de romani care au banii in fondurile de pensii private obligatorii si care indirect au investitii pe bursa”, mentioneaza Lucian Anghel.

Obtinerea promovarii Bursei de Valori Bucuresti, precum si cele mai mari trei listari din istoria pietei de capital locale (Electrica – 444 mil. euro, Romgaz – 382 mil. euro, Digi Communications – 207 mil. euro) sunt cele mai importante realizari din mandatul lui Lucian Anghel.

Sursa foto: BVB

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Citește și
De teama coronavirus, investitorii români încep să înroșească telefoanele
Setari Cookie-uri