Trecem printr-o transformare a arhitecturii energetice în care încercăm să eliminăm cât mai mult combustibilii fosili din sistem și să-i înlocuim cu energii regenerabile. Însă provocările nu țin doar de o simplă substituire a surselor de energie, ci și de modul în care noile surse sunt integrate. Andrei Ilaș, care vine cu mai bine de un deceniu de experiență ca analist în energie, inclusiv la Agenția Internațională pentru Energie și la Banca Mondială, explică de ce AI-ul poate deveni indispensabil în acest context.

”Integrăm foarte multă energie regenerabilă, eoliană și fotovoltaică, în sistem. Energie regenerabilă are un anumit profil de producție: dacă nu bate soarele, nu produce, dacă nu bate vântul, nu produce. Așa că sistemul e supus la o volatilitate foarte mare, la scăderi și creșteri foarte mari de putere”, avertizează CEO-ul NRGI.AI, un start-up care folosește inteligența artificială pentru a le obține prețuri corecte la energie marilor consumatori.

Ce înseamnă echilibrarea sistemului energetic

Să explicăm: problema ține de echilibrarea rețelei de energie, procesul prin care producția de energie la orice moment acoperă consumul. Pare că nu ar fi ceva complicat, dar dificultatea din vine faptul că energia este dificil și costisitor de stocat. Iar rolul tot mai mare al regenerabilelor introduce un element de impredictibilitate: de pildă, uneori există energie în exces, din cauză că bat soarele sau vântul, iar sistemul nu are nevoie de ea, deoarece nu există cerere.

Dar, dacă își închid temporar capacitățile, producătorii vor merge în pierdere. Astfel că, în multe țări, sunt despăgubiți de operatorul de transport și sistem, prin așa-numitele ”constraint payments”. În altele, însă – cum ar fi Ungaria – statul a decis să nu mai permită racordarea prosumatorilor la rețea, astfel că aceștia nu mai pot produce decât pentru consumul propriu. Or, în clipa de față, aproape un sfert din puterea instalată în capacitățile de producție a energiei electrice din România este reprezentată de solar și eolian (și 35% de surse hidro, care și ele pot fi afectate de secetă).

Cum ne-ar ajuta inteligența artificială

”Practic trebuie să ne modificăm complet felul în care administrăm sistemele, să avem sisteme mult mai flexibile la consum și la producție, Inteligența artificială o să ne ajute foarte mult în rezolvarea problemei acesteia pe termen scurt, în a observa pe termen scurt care sunt deviațiile de la consum și de la producție și în a transmite semnale către operatorii de rețea pentru a echilibra sistemul în timp real”, explică Andrei Ilaș.

Se lucrează în acest moment la diverse soluții, spune analistul în energie. Cum tranziția va duce la creșterea volatilității sistemului, va fi nevoie de putere de calcul și de algoritmi foarte solizi.

”Nu mai este ca în trecut, n-or să mai fie 10-15 mari unități de de producție a energie în toată țara, care pot fi gestionate cu un software foarte simplu”, explică Andrei Ilaș. Am putea ajunge în următorii zece ani la câteva sute de mii de prosumatori - iar întrebarea este cum le va face față sistemul nostru energetic. Specialiștii spun că, din păcate, România nu a investit în partea ”hard” a infrastructurii energetice. Ca urmare, suntem încă beneficiarii perioadei de la sfârșitul anilor ‘60 și până în anii ‘80 de dezvoltare a acestei infrastructuri.

Prosumatorii, greu de integrat într-un sistem enrgetic învechit

Deja pentru 2022 ANRE estima că se va atinge pragul de 30.000 de prosumatori, iar în 2023 am putea trece de 100.000 - de unde în 2019 abia dacă erau puțin peste 300 de prosumatori. Pare mult, dar în Ungaria erau, anul trecut, 10.000 de cereri pe lună – iar autoritățile au decis să oprească racordarea la rețea și să o reia doar când primesc fonduri europene pentru modernizarea sistemului energetic.

Tot sistemul energetic va trebui recalibrat pentru noua lume în care vom intra.
Andrei Ilaș, CEO NRGI.AI

Prosumatorii reprezintă deja un procent mare din capacitatea solară instalată în România, în jur de 20%. Ca urmare, spune Andrei Ilaș, va fi nevoie de soluții pentru a integra această putere. Energia solară este foarte ieftină, dar ”dezavantajul pe care îl avem e că atunci când când nu produce, va trebui să luăm din rețea, va trebui să avem producție de undeva iar costurile acelea trebuie integrate integrate cumva în tot sistemul”.

De asemenea, nu avem date de consum în timp real din cauză că stăm prost la smart metering – adică la contoare capabil să transmită cu o frecvență mare date de consum către distribuitor, furnizor și, mai general către piața de energie. Însă, în 2015, ANRE, care stabilește politica de investiții a distribuitorilor, a decis că smart metering-ul nu va aduce beneficiile scontate și nu merită investit prea mult în el. La ora actuală, în condițiile integrării energiei solare și eoliene în sistem, astfel de contoare inteligente ar fi esențiale pentru echilibrarea sistemului și ar reduce costurile modernizării sistemului energetic.

”Dacă nu investim în software, dacă nu investim în inteligență artificială, în capacități analitice pentru chestiunea asta, costurile de echilibrare vor fi foarte, foarte mari”, conchide Andrei Ilaș.

Sursa foto: Shutterstock