Cresterea indatorarii populatiei atat de la banci cat si de la IFN-urilor reprezinta un risc moderat asupra stabilitatii financiare din Romania, insa in crestere. In aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei apreciaza ca debitorii ar fi mai bine protejati, pe termen mediu, daca ar solicita in mai mare masura incheierea de contracte de credite cu dobanda fixa.

Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a declarat, in cadrul conferintei de prezentare a raportului asupra stabilitatii financiare, ca riscul a aparut ca urmare a faptului ca, in ultimii ani, dobanzile s-au situat la minime istorice, iar creditele nou acordate au crescut sustinut. Insa, marea majoritate a acestora (ipotecare si pentru companii) au fost acordate cu dobanda variabila, fapt care a dus la cresterea vulnerabilitatii debitorilor la majorarea dobanzilor, in special a celor cu venituri mici.

“Ponderea serviciului datoriei in venit (grad de indatorare-n.r.) in cazul debitorilor cu salariu intre nivelul minim reglementat si nivelul mediu pe economie este mai mare decat cea aferenta persoanelor cu venituri peste dublul salariului mediu, iar acest fenomen este notabil in cazul debitorilor cu credite ipotecare. De asemenea, serviciul datoriei pentru creditele noi acordate persoanelor cu venituri intre nivelul minim reglementat si cel mediu a crescut cu 2 puncte procentuale in ultimele 12 luni. Avand in vedere faptul ca aproape 30% din debitorii cu credite ipotecare au venituri intre salariul minim si cel mediu, o proportie semnificativa a populatiei inregistreaza niveluri de indatorare ingrijoratoare in cazul unor evolutii adverse”, a explicat Voinea.

Cresterea economica dezechilibrata accentueaza inegalitatea intre grupurile sociale

In opinia lui Voinea, faptul ca aceasta crestere a gradului de indatorare a populatiei are loc in timp ce economia inregistreaza rate mari de crestere, arata problemele acestei cresteri - dezechilibrata - si accentueaza inegalitatea intre grupurile sociale.

Referitor la programul Prima Casa, viceguvernatorul BNR a reiterat ideea ca acesta poate sa continue, dar mai bine tintit, pentru cei care castiga sub salariul mediu.

Harta riscurilor, publicata de BNR in cadrul Raportului asupra stabilitatii financiare, indica primele cinci riscuri, ca amplitudine, care ameninta stabilitatea financiara din Romania. Cel mai ridicat este riscul de deteriorare a increderii investitorilor in economiile emergente. Pe locurile urmatoare se afla trei riscuri moderate, insa toate in crestere: tensionarea echilibrelor macroeconomice, cresterea indatorarii populatiei si disciplina scazuta de plata in economie. Al cincilea risc, evidentiat pentru prima data in raportul precedent, este cel de accelerare a cresterii preturilor la imobiliare. Acesta este, insa, scazut si in stagnare.

“Nu am identificat nici un risc sistemic sever, dar o combinatie intre riscurile identificate poate induce un risc sever, in conditii de piata nefavorabile”, a explicat viceguvenatorul BNR, Liviu Voinea, in cadrul conferintei de prezentare a Raportului.

Cand economia creste peste potential, trebuie sa faci economii nu sa maresti cheltuielile

In acest context, Voinea a subliniat ca “este preocupanta tensionarea echilibrelor macroeconomice in Romania, fenomen care a continuat sa se manifeste in perioada de la ultimul Raport (mai 2017). Principalul factor de crestere economica a fost reprezentat de consumul intern, in timp ce balanta externa a contribuit negativ din cauza adancirii deficitului balantei bunurilor. Investitiile nu au avut un aport semnificativ la cresterea economica”, a subliniat Voinea.

Astfel, el a atras atentia asupra faprtului ca o politica fiscal-bugetara expansionista in conditii de crestere economica peste potential duce la adanciri ale deficitelor greu de reversat.

“Cand se inregistreaza crestere economica peste potential este recomandat sa se realizeze economii, in sensul consolidarii fiscale. Veniturile suplimentare obtinute din cresterea economica peste potential permit doar pe termen scurt finantarea unor cheltuieli suplimentare. Dar aceste cheltuieli sunt permanente, in timp ce veniturile sunt temporare, intrucat vor scadea, ceteris paribus, cand economia va reveni la ritmul de crestere normal (potential). Asadar, cresterea economica peste potential ascunde un deficit structural mai mare decat deficitul cash. Insa deficitul structural de astazi este deficitul cash de maine, care va trebui finantat in conditii care pot deveni adverse pentru economiile emergente”, a punctat viceguvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, aceasta combinatie, intre o politica fiscal-bugetara expansionista in conditii de crestere economica peste potential si deteriorarea sentimentului pietei externe pentru economiile emergente in general, poate amplifica volatilitatea si poate afecta stabilitatea financiara pe mai multe canale: rata dobanzii, cursul de schimb, rata inflatiei.

Oficialul BNR a mai spus ca aceste evolutii pot fi contrabalansate de un mediu intern stabil si predictibil, dar pot fi si accentuate de o stare de incertitudine determinata de schimbari majore, insuficient pregatite si explicate, in mixul de politici publice.

“Incertitudinea amana investitiile si creste preferinta pentru lichiditate – iar pretul preferintei pentru lichiditate este rata dobanzii”, a mai spus Voinea.

Disciplina la plata in economie, tot mai deficitara

In privinta disciplinei scazute la plata, aceasta contribuie la adancirea vulnerabilitatilor care pot afecta stabilitatea financiara, prin alocarea ineficienta a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pietei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflatiei, a mai spus Voinea.

Citeste si:

    “Se cuvine spus ca disciplina scazuta de plata din economie nu este un risc nou, ci o vulnerabilitate recurenta in economia Romaniei. Am tinut sa il marcam ca un risc distinct si in crestere din 3 motive care il fac sa fie mai periculos astazi decat altadata: reducerea vulnerabilitatilor din bilantul bancilor (prin curatarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent in reducerea vulnerabilitatilor din bilantul firmelor, ceea ce inseamna ca se mentin probleme structurale in economie; vulnerabilitatile din bilantul firmelor s-au permanentizat chiar si in conditii de crestere economica peste potential; (dupa incheierea acordului cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, o parte din reformele realizate pe durata acordului in ce priveste intarirea disciplinei la plata in economie (in special reducerea arieratelor) au fost inversate. De altfel, inversarea reformelor structurale pare sa fi inceput imediat dupa finalizarea acordului cu FMI si UE, si este vizibila in cel putin doua dintre riscurile evidentiate: tensionarea echilibrelor macroeconomice (prin abandonarea consolidarii fiscale), respectiv slabirea disciplinei de plata in economie”, a adaugat Voinea.

    Citeste si:

      Sursa foto: Agerpres foto

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


      Setari Cookie-uri