Piața muncii din România în 2026, blocată de incertitudinea politică. Expert: „Observăm un fenomen de înghețare”<br>

Sursǎ foto: Shutterstock.com

Piața muncii din România în 2026, blocată de incertitudinea politică. Expert: „Observăm un fenomen de înghețare”

Cuprins Articol:
În plină criză politică - cu moțiuni de cenzură, dărâmarea Guvernului și creșterea inflației - piața muncii se află și ea "sub asalt." Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, în cadrul International Work Finder, a vorbit despre impactul crizei politice din România asupra pieței muncii, considerând că întregul scandal politic se vede din două unghiuri simultan: atât din perspectiva angajatorului, cât și a angajatului.

“În cazul candidaților români, observăm foarte clar un fenomen de înghețare”

Georgiana Brudaru, specialist în recrutare, susține că schimbarea de pe scena politică se reflectă și în comportamentul angajaților care devin mult mai precauți, așteptând să vadă cum vor evolua lucrurile. 

"Oameni care, până acum câteva luni, erau activi în piață și deschiși către schimbări profesionale preferă acum să rămână pe loc. Fraza pe care o auzim tot mai des în interviuri este: « Mai aștept puțin să văd ce se întâmplă.» Practic, incertitudinile legate de fiscalitate, salariul minim, contribuții sau costul real al vieții, îi face să devină mult maii precauți. 

Candidații buni și foarte buni care există în piață sunt mult mai greu de convins să facă o schimbare. Aici intervine rolul nostru, de consultanți în HR, pentru că ne asigurăm că le propunem locuri de muncă în care și noi avem încredere și îi ajutăm să facă o schimbare spre o poziție mai bună, pe care să se poată baza", a explicat interlocutoarea.

“Pe partea de angajatori vedem același tip de prudență, doar la o scară mai mare”

Georgiana Brudaru a explicat și despre tranformările prin care trec angajatorii care stau la adăpost cu recrutările până când contextul economic devine mai predictibil. 

"Companii care, în mod normal, veneau către noi cu volume consistente de recrutare, au început fie să reducă numărul pozițiilor, fie să amâne procesele până când contextul devine mai predictibil. Recrutări care înainte se închideau în 4-6 săptămâni ajung acum să dureze două sau chiar trei luni, pentru că deciziile finale urcă tot mai sus în ierarhia organizațională. 

În perioade de incertitudine, companiile își asumă mult mai greu extinderi de echipe sau costuri suplimentare. De aceea, responsabilitatea noastră este să le oferim candidați care aduc cu adevărat valoare schemei de personal și care justifică decizia de recrutare, atât prin competențe, cât și prin stabilitate, adaptabilitate și potențial real de integrare pe termen lung."

Industriile mai prudente în actuala conjunctură politică

Expertul în recrutare susține că cea mai vizibilă tendință în momentul de față este polarizarea între sectoare. 

“Clienții noștri din producție pentru export, IT sau zona de servicii externalizate continuă să recruteze și să investească în echipe. În schimb, industriile mai expuse la consumul intern sau la investițiile publice, precum HoReCa, retailul sau construcțiile dependente de proiecte publice, sunt mult mai prudente și, în unele cazuri, aproape în stand-by. 

Este o diferență de ritm pe care nu am mai văzut-o atât de clar de la începutul lui 2020

Georgina Brudaru, specialist recrutare

"Vedem că focusul principal este stabilitatea"

În ceea ce privește salariile și beneficiile, expertul susține că următoarele trimestre vor aduce mai degrabă o recalibrare decât o tăiere agresivă. 

"Creșterile salariale vor deveni mai conservatoare, bonusurile vor fi mai atent condiționate, iar companiile vor încerca să ofere mai multă predictibilitate decât expansiune. Din discuțiile pe care le avem zilnic în piață, vedem că focusul principal este stabilitatea.

Concluzia mea este că piața muncii din România nu se blochează, dar își pierde din ritm. Iar pentru o companie de recrutare, asta înseamnă că trebuie să fim mult mai agili, să anticipăm perioadele de încetinire, să îi ajutăm pe clienți să planifice mai devreme și să îi susținem pe candidați să nu ia decizii exclusiv din frică sau incertitudine", a conchis Georgiana Brudaru. 

1 din 3 angajați spun că e foarte probabil să schimbe locul de muncă în următoarele 6 luni

  • Intenția de a pleca crește de 3 ani consecutiv: de la 3,3 în 2023 la 3,9 din 10 în 2025.
  • Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023.
  • 3 din 10 angajați declară că pachetul de beneficii a scăzut față de 2024.
  • Moralul echipelor înregistrează cea mai accentuată tendință negativă din ultimii 3 ani.
  • Angajații fac mai mult, câștigă mai puțin și se simt tot mai nesiguri pe jobul pe care îl au. Astfel, presiunea volumului de muncă și stagnarea veniturilor au creat un „cocktail” toxic pentru retenție: peste 30% dintre angajați plănuiesc să își schimbe jobul în următoarele 6 luni.

Salariul și beneficiile: tot mai puțini câștigă mai mult

Presiunea suplimentară nu vine însoțită de compensații pe măsură. Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023.  

Iar în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, 3 din 10 angajați declară că pachetul s-a redus față de 2024, o tendință în creștere față de edițiile anterioare ale studiului.

La acestea se adaugă scăderea percepției siguranței locului de muncă. Angajații sunt tot mai nesiguri pe stabilitatea jobului, ceea ce amplifică presiunea psihologică și alimentează intenția de plecare.

Cine pleacă și cine rămâne: două profile distincte

  • Angajații cu risc ridicat de plecare reprezintă 29% din total. Sunt mai degrabă bărbați (57%), cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, cu venituri mici și angajați pe poziții de execuție. Percep pachetul total drept în scădere și mediul de muncă ca fiind instabil.
  • Pentru ei, siguranța locului de muncă și oportunitățile de avansare în carieră au o relevanță mai ridicată decât pentru media generală.
  • La polul opus, 52% sunt angajați stabili: profil echilibrat între femei și bărbați, venituri medii, percepție pozitivă sau neutră față de pachetul total și mediul de muncă.
  • Salariul rămâne principalul factor decizional atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, dar studiul arată că stabilitatea și perspectivele de creștere profesională devin tot mai importante în ecuația retenției.

Personalizate pentru tine