„Este o normă de hrană specifică, calorică, în funcţie de activitate”
El a fost întrebat la Parlament despre o propunere venită de la Ministerul Finanţelor legată de eliminarea normei de hrană pentru angajaţii din aparatul bugetar, inclusiv din zona de apărare, discutată luni în coaliţia de guvernare.
"Eu vă spun, ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, care există în permanenţă de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, calorică, în funcţie de activitate, pentru militarii Armatei Române, care este plafonată din 2017.
Dincolo de faptul că e plafonată din 2017 şi nu mai are legătură cu preţurile actuale, întreţine activitatea de popotă pentru 70% din angajaţii Ministerului Apărării, o activitate care nu poate fi eliminată din zona militară. Ea a fost gândită tocmai cu scopul de a oferi mai multe variante şi de a fi pregătiţi în caz de război, în caz de necesităţi specifice ale Armatei Române", a explicat Miruţă, la finalul unei audieri la Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor.
"Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană”
Potrivit acestuia, la Ministerul Apărării ar exista zone în care se pot face reduceri de cheltuieli. "Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană, nu poate să vină din micşorarea salariilor, din micşorarea numărului de militari şi nu poate se vină din schimbarea modului de calcul al pensiilor militare".
"Există activităţi pe care sunt în curs a le cuantifica la Ministerul Apărării, care pot reduce nişte costuri. Sunt bugete pe unele activităţi colaterale care cred că mai pot fi reduse. Dar, pentru norma de hrană, eu nu pot să susţin aşa ceva", a completat Radu Miruţă.
Întrebat dacă în şedinţa coaliţiei de luni s-a discutat despre eliminarea normei de hrană pentru absolut toţi angajaţii Ministerului Apărării Naţionale sau doar despre cei care sunt civili, el a răspuns: "După cum vedeţi, unii sunt cei care scot pe surse ce se discută în cadrul şedinţelor de coaliţie. Cât timp a existat un comunicat comun dat de cele patru partide...".
„Este nevoie de Financiar ca Armata să poată funcţiona şi ca militarii să poată fi în dispozitiv de luptă”
"Pentru zona Ministerului Apărării - eu am aceeaşi părere pentru restul entităţilor din sistemul de ordine publică - nu se poate elimina ceva ce există, nu ştiu, de la 1859 - 1860. (...) Pentru ca Armata să funcţioneze nu este nevoie doar de militari, pentru că sunt lucruri administrative - este nevoie de Juridic, este nevoie de Financiar ca Armata să poată funcţiona şi ca militarii să poată fi în dispozitiv de luptă. Este o echipă în sine care formează şi compune Armata Română", a punctat ministrul.
El a precizat că Ministerul Apărării are 75.000 de angajaţi în momentul de faţă. "Eu nu sunt de acord nici pentru parţial dintre cei angajaţi la Ministerul Apărării" să se elimine norma de hrană, a evidenţiat ministrul.
Radu Miruţă a menţionat că nu va demisiona în cazul în care se va ajunge la tăierea normei de hrană: "Nu. Eu spun că suntem o forţă politică în această coaliţie şi, pentru ca asta să se întâmple, ministrul Apărării trebuie să semneze sau trebuie ca Guvernul să ia o decizie peste ministrul Apărării. Eu îmi folosesc toate pârghiile pe care le am la îndemână ca să nu încuviinţez o astfel de decizie. (...) Nu s-a luat o decizie ca asta să se şi întâmple. A fost o discuţie cu o propunere discutată ieri".
„Suntem contra vântului cu război la graniţă să micşorăm numărul de militari”
Conform acestuia, pe toate calcule făcute până acum, nu a existat reducerea normei de hrană. "Forma pusă în dezbatere publică a celor două proiecte de reorganizare, mă rog, pachetul ăsta administrativ şi de repornire economică, nu au inclus până acum această normă de hrană. A apărut brusc (propunerea), eu vă spun brusc că asta nu susţin din motivele pe care le-am spus mai devreme", a arătat ministrul.
"La nivel de discuţie în coaliţie s-a plecat de la principiul că pentru zona militară se fac nişte excepţii, contribuind zona militară nu cu cuantificabil 10%, ci găsind nişte reduceri care pot fi totuşi făcute.
Suntem contra vântului cu război la graniţă să micşorăm numărul de militari, să micşorăm veniturile militarilor, ale rezerviştilor, ale pensionarilor, ale veteranilor. Din faptul că iniţial s-a acceptat ca asta să fie o excepţie, ajungem să tăiem mai mult, tocmai de unde spuneam că este excepţie?
Adică ţara asta trebuie să reducă din cheltuieli. S-au făcut nişte cheltuieli nesăbuite, s-a ajuns la fundul sacului din nişte decizii proaste, nu mai contează ce s-a întâmplat, că nu mai putem da timpul înapoi, suntem un Guvern responsabil care spunem cu toată gura că trebuie reduse cheltuielile statului.
Eu nu spun că sunt mai excepţional decât excepţia şi nici nu spun că am nevoie de buget suplimentar luând de la Învăţământ sau de la spitale sau de la Transporturi, însă Armata Română este cea care generează această securitate în spatele căreia se pot desfăşura şi mediul economic, şi mediul sanitar, şi mediul educaţional. Nu putem discuta despre creşterea mediului de afaceri, nu putem discuta despre încurajarea unor investiţii, dacă avem riscuri de securitate. Este o umbrelă sub care se desfăşoară celelalte lucruri", a explicat Radu Miruţă.
El a atras atenţia că nivelul de încadrare în Armata Română este de 60%. "Credeţi că dacă reducem sumele astea o să se înghesuie lumea să mai vină sau o să plece? (...) Eu vă spun că Ministerul Apărării are nevoie de a creşte cheltuielile, nu de a le scădea. Eu vă spune că pentru a creşte aceste cheltuieli nu înseamnă că în tot spectrul în care se cheltuiesc bani sub MApN nu se pot face reduceri de cheltuieli. Se pot face reduce pentru că nu toţi banii sunt pentru salarii, pentru pensii şi pentru înzestrare. Mai sunt bani care se cheltuiesc în Armata Română pe care am început să identific că pot fi eficientizaţi", a transmis ministrul.
