Burnout-ul în România, o criză ignorată?
Munca intensă, ritmul accelerat al vieții, presiunea constantă pentru performanță și conectarea permanentă la tehnologie transformă stresul într-o stare aproape continuă. În 2025, burnout-ul a afectat 1 din 4 români, din cauza volumului mare de muncă și lipsa echilibrului viață–muncă.
Burnout-ul este o problemă semnificativă în România. Conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în ture resimt frecvent epuizarea profesională. De asemenea, femeile par a fi mai afectate decât bărbații, peste 33% dintre femei declarând că se simt frecvent epuizate, comparativ cu peste 20% dintre bărbați.
Un alt studiu plasează România pe locul doi în Europa în ceea ce privește burnout-ul, 67% dintre angajații români suferind de extenuare, Polonia fiind pe primul loc.
Gallup: Peste 44% dintre angajați afirmă că se simt epuizați în cea mai mare parte a timpului
Din perspectiva neurologică, stresul cronic este mult mai mult decât o simplă senzație de oboseală. Este un proces care modifică structura și funcția creierului, afectează somnul, crește riscul de migrene, depresie, anxietate și chiar de accidente vasculare cerebrale.
Totodată, potrivit datelor publicate de Gallup, peste 44% dintre angajați afirmă că se simt epuizați în cea mai mare parte a timpului, iar nivelul de stres raportat este cel mai mare din ultimul deceniu.
În acest context, medicii neurologi atrag atenția că burnout-ul nu este doar o problemă emoțională, ci o reală amenințare pentru sănătatea sistemului nervos.
Lipsa somnului afectează creierul
Aida Ivan, psihoterapeut, cu studii în Psihoterapie Integrativă și Neurofeedback, a precizat că burnout-ul apare pe fondul unui stres cronic prelungit, explicând ce se întâmplă în astfel de momente la nivelul creierului.
"Din cauza stresului, se disregularizează o serie de arii, dintre care cele mai importante sunt ariile somnului, adică se strică calitatea somnului. Apoi, amigdala și sistemul limbic - care reglează cumva emoțiile - rămân activate tot timpul, ca și cum sunt într-o stare de pericol permanent. Cortexul prefrontal care se ocupă cu luarea de decizii - cu reglarea emoțională, cu focusul - se disregularizează și el, din cauză că sunt foarte multe legături neuronale.
În momentul acela, încep să apară uitarea, incapacitatea de a te mai focusa, incapacitatea de a mai lua decizii coerente, impulsivitatea. Este un cerc vicios, deoarece fără somn creierul nu se poate regla, iar noi nu mai suntem creativi. Studiile arată că, din ce în ce mai multe persoane, ajung într-o astfel de situație. Unul dintre motive este și ritmul în care trăim, dar și felul in care ne prioritizăm viața."
Cum învățăm să ne prioritizăm viața
Psihoterapeutul Aida Ivan a vorbit și despre Generația burnout și cum se poate ajunge, în timp, în situații severe.
"Cred că noi suntem Generatia burnout, dar tinerii - generațiile care vin, 30 și mai jos - au o cu totul altă viziune despre viață și se protejează mult mai mult. Generația burnout este undeva la 35 plus. Problema noastră este că nu ne băgăm în seamă, nu suntem constienți de noi si de asta ajungem în situatii severe. Ce putem să facem? - Să ne prioritizăm foarte bine viața. Să nu uităm că avem mai multe vieți în una singură. Una este viața profesională - dar nu este doar viața profesională, este și viață personală. Viața personală are și ea două direcții.
Una este viața personală legată de familie - copii, aspectele sociale și alta este viața personală aproape intimă aș spune - în sensul în care este o parte a vieții noastre care este doar a noastră. Asta înseamnă hobby-uri, timp petrecut noi cu noi în liniște. Asta este viața noastră și doar a noastră. Apoi, trebuie să fim foarte atenți la corpul nostru. În clipa în care stresul se cronicizează, el se simte în corp și începem să obosim, să ne trezim foarte tensionați, să avem dureri de cap și să nu mai vedem bine", susține psihoterapeutul.
A devenit piața muncii un factor de stres major?
Aida Ivan a mai precizat că nesiguranța pe care o resimțim cu toți, cu privire la locul de muncă sau la business-ul nostru - dacă suntem antreprenori - ne pune în gardă și ne face să ne simțim tensionați.
Cumva, mesajul, este că există o concurență foarte mare, iar asta ne face să resimțim o stare de nesiguranță, situație în care creierul este suprasolicitat, obosește și de aici vin multe probleme.
Aida Ivan, psihoterapeut
Diferența dintre stres și burnout
În timp ce stresul este o reacție normală și adaptativă a organismului, burnout-ul reprezintă epuizarea completă a resurselor. Stresul provoacă tensiune, dar păstrează motivația.
Burnout-ul, în schimb, duce la lipsă de energie, cinism, detașare emoțională față de locul de muncă și incapacitatea de a mai performa.
„Pacientul cu burnout nu este doar obosit, ci pur și simplu deconectat. Creierul intră într-o stare de conservare a energiei pentru că nu mai poate susține ritmul cerut. Dacă stresul poate fi ameliorat prin odihnă sau schimbări minore ale rutinei, burnout-ul necesită intervenție medicală și o restructurare profundă a modului în care pacientul gestionează efortul și recuperarea”, explică și dr. Dan Mitrea, medic neurolog în cadrul clinicii Neuroaxis.
Cum afectează stresul cronic creierul și sistemul nervos
Stresul prelungit produce modificări biologice vizibile. Cortizolul în exces reduce neurogeneza și împiedică formarea de noi conexiuni neuronale. Activitatea electrică a creierului devine haotică, motiv pentru care apar tulburări de somn, migrene și episoade de anxietate.
- Stresul constant suprasolicită sistemul nervos autonom, ceea ce duce la tahicardie, tensiune arterială crescută și dezechilibre hormonale.
- Cercetările arată că persoanele expuse la stres cronic au un risc semnificativ mai mare de accidente vasculare cerebrale, în special atunci când sunt prezente și alte comorbidități precum hipertensiunea sau diabetul.
- Migrenele devin mai frecvente, nevralgiile trigeminale se pot intensifica, iar somnul profund scade. Lipsa somnului amplifică inflamația neuronală și creează un cerc vicios în care epuizarea generează și mai multă epuizare.
Semnele care ar trebui să te trimită la un consult neurologic
Primul semnal este acela că oboseala mentală persistentă. Nu este vorba despre o simplă stare de epuizare, ci despre dificultatea de a te concentra, de a finaliza sarcini și de a procesa informații. Urmează apoi tulburări de somn, iritabilitate, dureri de cap matinale, migrene frecvente, tulburări de memorie și scăderea motivației.
„Combinația dintre dureri de cap, tulburări de atenție și probleme de somn sugerează un sistem nervos suprasolicitat. Nu trebuie să așteptăm momentul în care pacientul nu mai face față, declară specialistul. Burnout-ul nu produce direct boli neurologice, dar crește vulnerabilitatea creierului. Inflamația generată de stres poate agrava tulburările preexistente, poate declanșa episoade migrenoase acute și poate accelera deteriorarea cognitivă la persoanele cu risc pentru demență”, mai precizează dr. Dan Mitrea.
Burnout-ul nu produce direct boli neurologice, dar crește vulnerabilitatea creierului
dr. Dan Mitrea
Cum previi burnout-ul
Creierul are nevoie de cicluri de activitate și recuperare. Când este menținut într-o stare constantă de alertă, resursele neuronale se epuizează, iar secreția de serotonină și dopamină scade, ceea ce explică pierderea plăcerii pentru activitățile obișnuite.
Neurologii recomandă limitarea multitaskingului, stabilirea unor intervale fără ecrane, expunerea la lumină naturală și exerciții de respirație pentru reglarea sistemului nervos autonom.
Activitatea fizică stimulează neurogeneza și reduce inflamația cerebrală. Dieta bogată în acizi grași omega 3, antioxidanți și vitamine din complexul B sprijină funcționarea neuronilor. Terapia psihologică, în special terapia cognitiv comportamentală, ajută la restructurarea gândurilor și a comportamentelor care întrețin stresul.
