O recentă modificare a Ordonanței privind Administrația Fondului pentru Mediu (196/2005) ar putea avea consecințe semnificative pentru sectorul reciclării din România și ar putea duce chiar la un blocaj. Am vorbit despre impactul acestor modificări legislative cu Constantin Bratu, directorul Green Resources Management.
Modificarea Ordonananței a apărut deja în Monitorul Oficial și majoritatea termenelor de implementare sunt de la 1 ianuarie, astfel încât există un interval de adaptare.
Reciclatorii riscă să rămână fără curent electric
Însă, spun mai mulți jucători din această piață, nu a existat niciun fel de dialog - nici cu colectorii, nici cu reciclatorii, nici cu organizațiile de preluare a responsabilității și nici cu primăriile.
Schimbarea majoră pare, la prima vedere, ceva minor: diferența dintre ”încredințat în vederea reciclării” și efectiv reciclat.
”În esență, este un lucru cu care toată lumea este de acord. Din păcate, momentul nu este potrivit. Suntem în paradigma în care foarte mulți reciclatori chiar acum, nu în ianuarie, au dificultăți în aprovizionarea cu energie electrică și au contracte pe care furnizorul de energie electrică le poate rezilia unilateral. Ca reciclatorul să îți confirme ție, OIREP, că cantitatea pe care colectorul a dus-o numele tău este efectiv reciclată, ar trebui ca el să funcționeze. Ori el, riscă să nu mai aibă capacitatea să funcționeze pentru că nu mai are acces la energie electrică sau nu și-o permite, din cauza creșterii prețurilor”, explică Constantin Bratu.
Cum funcționează sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului
Poate părea un pic tehnic, dar ideea este următoarea: producătorii generează deșeuri de ambalaje. Să luăm, de exemplu, un producător de bere: dozele, sticlele sau PET-urile în care se vinde produsul său se vor transforma, mai devreme sau mai târziu, în deșeuri. Scopul e ca aceste deșeuri să nu ajungă la groapa de gunoi, ci în economia circulară. De aceea, în UE a fost introdus sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului. Acesta are obligația de a colecta, valorifica, recicla și elimina produsele pe care le-a pus pe piață și care au devenit deșeuri.
Cum nimeni nu se așteaptă ca producătorul de bere să vină să strângă de la clienți sticle sau dozele goale, aici intervine un OIREP – ”Organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului”), așa cum este Green Resources Management. Acestea sunt interfața între cei care generează deșeurile și reciclatorii propriu-ziși. Ele preiau această responsabilitate a colectării, reciclării și valorificarea deșeurilor pentru companii, conform țintelor stabilite de legislația de mediu din fiecare țară. Or prin modificarea legislației, aceste ținte nu se mai raportează la cantitatea de deșuri care a ajuns la reciclator, ci la cea care a fost efectiv reciclată.
”O criză a industriei de reciclare”
”Îmi este frică că, pentru anul viitor, vom putea vorbi de o criză a a industriei de reciclare. Materialul va ajunge la stațiile de sortare, va ajunge la reciclator și acolo va fi doar depozitat, dar nu va putea fi procesat”, spune Constantin Bratu. ”Producătorul devine responsabil la momentul vânzării produsului și eu trebuie să-i îndeplinesc obligația colectării de 65 %, în medie. Ambalajul pe care el l-a generat este în curtea stației de reciclare, dar nu este reciclat și el nu și-a îndeplinit obiectivul și zice «păi, ce vină am»?”
Schimbarea regulii este bună, afirmă Constantin Bratu, dar momentul este inoportun. În plus, nu s-a făcut o analiză privind numărul de reciclatori din România sau capacitatea de reciclare pe fiecare tip de material , de exemplu.
”Am pornit deja discuții cu partenerii noștri reciclatori pentru a garanta într-un fel sau altul că cantitățile pe care colectorii noștri le vor duce vor fi reciclate. La nivel de business avem acest gentlemen’s agreement. Urmează de văzut dacă nu cumva apare și nu intervine vreo situație de forță majoră”, afirmă directorul Green Resources Management.
Un miliard în conturile AFM
O altă schimbare semnificativă este cea a legii 101/2006, unde se vorbește despre un sistem de garanție de 500.000 de lei pe care fiecare operator (colector sau reciclator), ar trebui să o plătească. În total, ar fi vorba despre o imobilizare de peste un miliard de lei în depozite la Administrația Fondului pentru Mediu .
”Unui colector care nu are foarte multe utilaje sau unui reciclator îi va fi dificil să-și ia o scrisoare de garanție bancară - sau costul scrisorii de garanție bancară va fi dificil de suportat”, spune directorul Green Resources Management.
O altă schimbare e legată de responsabilitatea extinsă. Dacă până anul acesta responsabilitatea totală cădea în sarcina OIREP și a partenerilor săi, de anul viitor colectorii nu mai au nicio responsabilitate din punct de vedere al trasabilității, ci sunt limitați la garanția respectivă. OIREP-urile sunt și ele limitate la garanția lor, de 2 milioane de lei, iar în cazul în care sistemul nu funcționează sau se blochează, producătorul devine din nou responsabil.
Care vor fi consecințele schimbărilor legislative
”Practic, ceea ce aduce în plus OUG 196 este perspectiva în care producătorul care pune pe piață produse ambalate, ar trebui să privească această responsabilitate. El ar trebui să-și caute un partener cu care să implementeze această responsabilitate. Până acum, el căuta să-și îndeplinească o obligație legală cu costul cel mai mic. De anul viitor paradigma va fi în a privi către un partener, pentru că pe lanț, răspunderea răspundere este și la producător, și la organizația respectivă și în limita garanției, chiar și la colector”, spune Constantin Bratu.
În contextul actual, unele OIREP, ca Green Resources Management, au început discuțiile cu colectorii și reciclatorii pentru a evalua implicațiile modificărilor legislative. Or sunt deja semnale că mulți colectori care nu au o cifră de afaceri de 500.000 de lei din deșeurile de ambalaje, fiind specializați pe alte deșeuri, consideră că nu are sens să imobilizeze această sumă în garanția cerută de AFM. Același lucru se întâmplă și cu reciclatorii care nu gestionează cantități mari de deșeuri de ambalaje.
De asemenea, ce s-ar mai putea întâmpla ar fi ca o parte din deșeurile de ambalaje să fie în continuare colectate, dar fără să fie raportate în sistemul informatic al AFM deșeuri de ambalaje. Practic, vor fi colectate ca deșeuri pur și simplu, fără nicio legătură cu sistemul de răspundere.
Sursa foto: wall-street.roIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Sectorul reciclării riscă să ajungă în criză din cauza unor noi schimbări ale legislației.
