Proiectul de lege prin care românii nu-și mai pot retrage integral banii din fondurile de pensii private a stârnit nemulțumire în rândul celor obișnuiți cu „un cadou” financiar atunci când ajung la vârsta de pensionare. Totuși, proiectul Guvernului, prin care românii își vor putea scoate banii eșalonat, are mai mult „sens” economic, atât pentru populație, cât și pentru stat, subliniază specialiștii consultați de Wall-Street.ro. Practic, românii vor primi o sumă egală lunar, ceea ce previne cheltuirea rapidă a economiilor acumulate, iar statul nu va fi „muls” de bani după epuizarea acestora.
Retragerea banilor din pensiile private s-ar putea modifica în urma unui proiect care a stârnit nemulțumiri în spațiul public. Mai exact, noul proiect prevede că pensiile private nu vor mai putea fi retrase integral, la momentul pensionării, așa cum se poate acum. Proiectul va reglementa atât pensiile obligatorii Pilon II, cât și pe cele facultative, Pilon III. Conform propunerii, românii vor putea alege între două opțiuni la pensionare: retrageri lunare programate pe o perioadă de 10 ani sau pensie viageră, plătită pe tot parcursul vieții.
Între timp, Premierul Ilie Bolojan a cerut amânarea proiectului. Asta înseamnă că legea ar mai putea suferi modificări înainte de a ajunge să fie adoptat.
Cum a reacționat populația la noul proiect de lege?
Românii nu au îmbrățișat planul de modificare a retragerii pensiilor, pregătit de Guvernul Bolojan. Aceștia s-au arătat indignați că „nu au opțiunea de a beneficia cum doresc de banii lor”, acuzând că noul guvern vrea să pună o frână propriilor economii.
Totuși, aici trebuie să nu ignorăm comportamentele financiare ale românilor, țara noastră fiind clasată pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație financiară. Astfel, într-o Românie unde filozofia este „Am merțan, dar stau la garsonieră”, o lege prin care banii vin eșalonați ar putea descuraja consumerismul.
Chiar dacă această lege este una nepopulară, este una necesară, care trebuia să vină încă în urmă cu câțiva ani, explică Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAP). Această modificare are, pe lângă rolul de a modifica comportamentul financiar al românilor, un scop strategic, fiind și una dintre condițiile pentru aderarea la OCDE.
”Este foarte bine că această lege a venit acum, așa era și în plan. Legea trebuia să existe de ani de zile, era veriga lipsă: știam cum se fac contribuțiile, cum se investește, dar nu știam cum plătim – era necesară o lege care să clarifice acest lucru. De asemenea, legea vine și în contextul aderări României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)”, a declarat Radu Crăciun.
Ce efect are retragerea integrală a pensiei private: „Dă-mi bani că nu mai am”
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, asociația specialiștilor în investiții, spune că vechiul sistem de retragere al banilor „făcea sens” financiar doar în urmă cu câțiva ani, când sumele acumulate în Pilonul II erau atât de mici încât nu se justifica o eșalonare. Specialistul spune că modificarea este de bun augur, deoarece românii care și-ar scoate banii din pensiile private într-o singură tranșă ar putea, după ce cheltuie banii, să aibă noi „pretenții” financiare din partea statului.
„Rolul unui sistem de pensie este să asigure un flux de bani permanent după pensionare, nu să retragi toți banii odată. După aia banii se cheltuie, iar oamenii vin la stat și spun: «Dă-mi bani că nu mai am.» Până acum, e adevărat, erau sume mici în Pilonul II, deci nu făcea sens să se împartă, pentru că nu reprezentau nimic, pe când acum reprezintă ceva și banii pot fi împărțiți pe o perioadă mai lungă de timp”, explică Adrian Codirlașu.
Românii care au ales să își retragă integral toți banii de pensie privată, după atingerea limitei de vârstă, au retras doar anul trecut un total de 454,5 mil. lei. Pentru comparație, în perioada 2018 – 2024, pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) s-au efectuat plăți eșalonate reprezentând pensie, în valoare de peste 560 mil. lei.
Cum va funcționa plata pensiei private: Câți bani vei primi lunar?
Proiectul inițiat de guvern prevede două modalități de retragere a banilor: retrageri lunare sau pensie viageră, plătită pe tot parcursul vieții. În cazul primei opțiuni, aceasta reprezintă o eșalonare a banilor, timp de 10 ani, dar și posibilitatea ca, în ziua ieșirii la pensie, să poți scoate 25% din suma totală acumulată.
Astfel, dacă optezi pentru acest lucru, restul de 75% îi vei primi eșalonat, iar suma minimă pe care o vei primi va fi de 1.281 lei, valoare variabilă în funcție de modificările salariului minim și ale pensiei minime.
”Practic, dacă în contul de pensie privata Pilon 2 o persoană a acumulat, de exemplu, 100.000 de lei, ea va avea posibilitatea de a retrage banii în acest fel: 25.000 lei (25%) ca plată unică inițială și 75.000 lei ca plată eșalonată de 1.281 lei/lună timp de 58 de luni. La finalul perioadei, acea persoană și-a primit înapoi toată suma acumulată, nu se pierde nimic”, explică Radu Crăciun.
În cazul în care nu ai acumulat suficienți bani în Pilonul II ca să poți primi lunar suma de 1.281 lei (valabil în 2024), nu vei primi o sumă mai mică, ci ți se va scurta perioada în care primești bani din pensia privată.
„De asemenea, dacă o persoană a acumulat mult mai mulți bani în cont și se ajunge la concluzia că plătind 1.281 lei/lună, timp de 10 ani, nu s-ar fi distribuit toți banii acumulați, atunci se mărește plata lunară. Se dublează, se triplează, se mărește oricât este necesar având în vedere că nu există un plafon maxim al pensiei lunare. Este foarte important de clarificat acest lucru: pensia privată nu va fi doar echivalentul acelei indemnizații sociale (1.281 lei). Acela este minimul!”, a explicat Radu Crăciun.
Cum va funcționa plata pensiei private: Câți bani primești dacă alegi pensia viageră?
Potrivit noii legi, românii vor putea alege pensia viageră, dacă nu sunt de acord cu varianta pensiei programate (explicată mai sus). Pensia viageră se primește pe întreaga durată a vieții. Suma exactă va fi stabilită în urma unor calcule care iau în considerare, din punct de vedere statistic, mai mulți indicatori, precum speranța de viață sau mortalitatea.
Aceasta are atât avantaje, cât și dezavantaje:
”În cazul pensiei viagere, furnizorul pensiei se angajează să facă plăți pe toată durata vieții participantului, indiferent de cât va trăi acesta. Așadar, dacă o persoană trăiește mai mult, adică peste media stabilită de statistici, va primi per ansamblu mai mulți bani decât cei cu care a contribuit în sistem. Dacă în schimb acea persoană trăiește mai puțin, există riscul să primească mai puțini bani”, menționează Radu Crăciu.
Așadar pensia viageră devine un pariu cu viața: va fi mai avantajoasă dacă trăiești mult, și dezavantajoasă dacă trăiești puțin.
Un alt element extrem de important este acela că în cazul decesului persoanei care a ales pensia viageră, plățile se opresc și nu mai merg către moștenitori.
Revolta românilor are și părți bune: În sfârșit sunt interesați de pensiile private
Cu toate că această modificare va crea un sistem de pensii mai sustenabil, iar nemulțumirile românilor vin mai mult din dorința lor de a cheltui repede niște bani, specialistul Radu Crăciun spune că apreciază „interesul”. Având în vedere că nu toți românii știu unde cotizează banii pentru Pilonul II, reacțiile din spațiul public pot să îi facă mai curioși pe români despre ce se întâmplă cu pensiile lor: de la banii acumulați, la modul în care administratorii de fond le investesc banii.
”Sincer mă bucură faptul că oamenii sunt foarte atenți la pensiile lor private. Este un lucru de înțeles atunci când au reacții mai puternice cu privire la acestea, comparativ cu pensia publică. Asta pentru că pensia publică este greu de perceput, este ceva imaterial reprezentant de puncte de pensie și nu se vorbește despre sume clare. În schimb, în cazul pensiilor private, oamenii își văd permanent banii în cont și din acest motiv contează foarte mult ce se întâmplă cu ei, chiar dacă pensia Pilon 2 va fi mai mică decât cea publică”, a declarat Radu Crăciun.
Ce rol are ”generația decrețeilor” în noua lege a pensiilor
Eliminarea posibilității de a retrage printr-o singură plată toți banii acumulați în contul de pensie privată poate fi văzută și în contextul în care statul ar vrea să evite un colaps al sistemului, atunci când ”generația decrețeilor” iese brusc la pensie și își cere banii acumulați în timp.
”Generația decrețeilor” este reprezentantă de generația românilor născuți după intrarea în vigoare a Decretului 770 din 1 octombrie 1966, emis de regimul Ceaușescu. Acest decret interzicea avortul și contracepția pentru majoritatea femeilor, cu scopul de a crește rapid natalitatea, iar asta a dus la dublarea numărului de nașteri după 1966. O bună parte din românii care fac parte din ”generația decrețeilor” au acum 55-59 de ani și se apropie de vârsta pensionarii.
Totuși, administratorii de pensii spun că nu acesta este scopul legii, presiunea pe plățile făcute de fondurile de pensii private urmând să rămână aceeași.
”Legea nu este făcută pentru a se reduce presiunea financiară pe administratorii de pensii, în contextul ieșirii la pensie a generației «decrețeilor». Chiar și după ce se aplică noua lege, administratorii vor face plata integrală a banilor de pensie către nou-înființatele fonduri de plată. Așadar, din fondurile de pensie vor ieși aceiași bani”, a declarat Radu Crăciun.
Acesta a mai adăugat că administratorii de pensii vor face direct plata pensiilor (adică nu prin virarea banilor către fondurile de plată – prevăzute în noua lege), doar în cazul românilor care au strans foarte puțini bani în contul de pensii private, adică mai puțin de valoarea a 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public (1.281 lei în 2024 x 12 = 15.372 lei)
