14 imagini
De la „Nu se poate” la Princeton. Cum vrea Ruxandra să schimbe destinele copiilor talentați din România
- La 23 de ani, Ruxandra Iosif și-a construit deja experiența profesională în jurul unei întrebări care a urmărit-o în toate contextele prin care a trecut de-a lungul traseului său profesional: cine are acces la oportunități și cine riscă să rămână în urmă atunci când sistemele se schimbă?
Uneori, pentru cineva care nu are acces la aceleași resurse sau rețele ca alți copii, primul pas către mobilitate socială este pur și simplu să afle că o ușă există și că are voie să încerce să o deschidă
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
Ruxandra a lucrat cu elevi români care voiau să studieze în Statele Unite, a cercetat impactul inteligenței artificiale asupra comunităților vulnerabile, și-a prezentat cercetarea în fața unor reprezentanți ai instituțiilor americane și a participat la proiecte academice privind discriminarea instituțională.
Următorul pas profesional o duce către domeniul imigrației, acolo unde va lucra cu profesioniști internaționali care încearcă să navigheze unul dintre cele mai complicate sisteme administrative din lume.
Prima problemă pe care luptă să o rezolve este accesul la educație
- Drumul Ruxandrei nu a fost însă unul ușor. A crescut în Prahova, într-o familie cu resurse financiare limitate. Tatăl său lucrează ca șofer de camion în transport internațional, iar mama sa a lucrat în domeniul menajului.
Multă vreme, universități, precum Princeton, Harvard sau Oxford au reprezentat pentru ea mai degrabă niște aspirații îndepărtate decât variante concrete de studiu.
„Părinții mei mi-au transmis foarte devreme că, pentru cineva care nu pornește cu foarte multe resurse, educația poate fi una dintre puținele căi reale către această libertate. Mesajul lor a fost, în esență: dacă înveți foarte mult și îți faci treaba cât poți de bine, poate, doar poate, vei putea construi o viață diferită”, povestește Ruxandra.
În parcursul său, un rol important l-a avut Miruna Constantin, cea care punea bazele VSSIA - Vreau să studiez în America - și care a răspuns unui mesaj trimis de Ruxandra pe Instagram. Acel contact i-a oferit informațiile și îndrumarea necesare pentru a transforma visul de a studia la o facultate din SUA într-o posibilitate reală.
Experiența pe care a deprins-o în diverse situații prin care a trecut a determinat-o, în timp, să își schimbe întrebarea de la cum pot fi ajutați individual oamenii să treacă prin sisteme complicate, la cum pot fi schimbate aceste sisteme.
Acum, nu mai vreau doar să ajut oameni să navigheze un sistem, ci să înțeleg cum putem schimba sistemul astfel încât mai mulți oameni să nu mai aibă nevoie de ajutor pentru a avea acces la oportunitățile pe care le merită
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
Timp de patru ani, Ruxandra a lucrat în “college admissions counseling” (N.r. - consiliere universitară) pentru elevi români, în special pentru tineri proveniți din familii cu venituri reduse, care își doreau să aplice la universități din Statele Unite.
Din această experiență spune că a înțeles că inegalitatea nu ține exclusiv de bani. Uneori, susține că diferența este făcută de accesul la informație și anume să știi că o oportunitate există, cum funcționează și cui trebuie să îi ceri ajutor.
Talentul este distribuit mult mai egal decât oportunitatea
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
Cercetarea discriminării instituționale și proiectul din Hawaiʻi”
- La Princeton School of Public and International Affairs, Ruxandra s-a concentrat asupra dreptului și politicilor publice americane, completându-și studiile cu domenii precum istoria, antreprenoriatul și studiile de mediu.
Tânăra din România nu s-a concentrat doar pe cazurile individuale ale oamenilor care întâmpină bariere, ci a început să cerceteze mecanismele prin care politicile publice, instituțiile și noile tehnologii pot crea sau amplifica astfel de diferențe.
Ruxandra a lucrat și în cadrul unor proiecte de cercetare privind discriminarea instituțională și prejudecățile sistemice, inclusiv în colaborare cu cadre didactice de la Harvard Law School.
În această logică se înscrie și Princeton Pono Pathways, program pe care l-a fondat și coordonat în Hawaiʻi în vara anului 2025. Proiectul a adus studenții în contact cu comunități locale și cu teme precum inegalitatea economică, mediul, drepturile civile și accesul la educație.
Principiul programului a fost unul pe care Ruxandra avea să-l păstreze și în alte proiecte și anume ca înainte de a propune soluții pentru o comunitate trebuie să îi înțelegi istoria, nevoile și oamenii.
De la Princeton către Harvard și sistemul american de imigrație. Următorul pas este Alma Immigration
- După absolvirea Princeton, Ruxandra a fost admisă la programe de masterat la Harvard Graduate School of Education și Harvard Divinity School.
A ales programul Harvard Divinity School, unde intenționează să exploreze intersecția dintre drept constituțional, libertate religioasă și etică juridică. Pentru moment, a decis să amâne masteratul pentru a acumula, înainte de toate, experiență profesională.
Următorul pas este Alma Immigration, unde activitatea sa o aduce în contact cu profesioniști internaționali - de la cercetători și ingineri la antreprenori și fondatori - care trebuie să navigheze sistemul american de imigrație pentru a-și putea continua activitatea profesională în Statele Unite.
"Trebuie să muncești pentru visul tău"
Povestea Ruxandrei continuă să inspire, iar pentru tinerii cărora anumite obiective li se par prea îndepărtate, mesajul tinerei este unul care pune alături ambiția și efortul.
Dar există și partea cealaltă, la fel de importantă: visele nu devin realitate doar pentru că ai curajul să le ai. Dacă vrei ca un vis să devină realitate, trebuie să fii dispus să muncești pentru el
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
„Nu cred în mitul că există o singură categorie de elev care poate ajunge la Princeton”
- Ruxandra a povestit în interviul acordat Wall-Street că universitățile americane nu analizează exclusiv notele sau rezultatele la concursuri - așa cum s-ar crede la o primă vedere - ci este important mai ales contextul în care a crescut candidatul, modul în care și-a folosit resursele disponibile, interesele sale și inițiativele pe care le-a construit.
„De exemplu, am fost una dintre puținele eleve din România care au ajuns la Princeton pe un profil umanist. În România există încă ideea că, dacă vrei să intri la o universitate americană de top, trebuie neapărat să fii olimpic la matematică, informatică sau fizică”, susține tânăra româncă.
Cât contează banii pentru a ajunge la o universitate precum Princeton
- Costurile universităților americane de elită pot descuraja din start un elev provenit dintr-o familie cu venituri mici. Ruxandra povestește că prima reacție a mamei sale atunci când i-a spus că vrea să studieze în SUA a fost să-i explice că familia nu își permite.
Tânăra susține că nu minimalizează avantajul pe care îl oferă resursele financiare, însă recunoaște, din proprie experiență, că nu totul ține de bani.
„Adevărul este că banii ajută. Ar fi neserios să spun altceva. Orice sistem care încearcă să fie meritocratic are această problemă. Există copii care pornesc cu cinci pași înaintea ta pentru că au avut acces la profesori, meditații, școli excelente, călătorii, activități extracurriculare și oameni care le-au explicat de mici cum funcționează anumite sisteme. Dar diferența dintre «banii ajută» și «fără bani este imposibil» este enormă”, susține Ruxandra.
Mesajul său pentru elevii care văd costurile afișate de universitățile americane și renunță înainte să aplice este că prețul oficial nu este întotdeauna suma pe care familia ajunge efectiv să o plătească.
Nu este suficient să identificăm copiii talentați. Trebuie să ne asigurăm că acei copii află despre oportunități, că pot ajunge să aplice și că, dacă sunt acceptați, au mijloacele să profite de acea oportunitate
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
De la accesul la educație la politici publice și inteligență artificială
- În 2024, la Princeton, Ruxandra a făcut parte dintr-un grup de nouă cercetători studenți selectați de Princeton School of Public and International Affairs pentru primul AI Policy Task Force.
Cercetarea nu a rămas fără ecou, ci a dus la briefinguri la Washington, în cadrul cărora recomandările grupului au fost prezentate unor reprezentanți ai instituțiilor federale americane.
Interesul proiectului s-a concentrat asupra intersecției dintre inteligența artificială, drepturile civile și securitatea națională, inclusiv asupra riscurilor de dezinformare și manipulare a comunităților vulnerabile.
Când conținutul persuasiv, personalizat și potențial manipulator poate fi produs și distribuit la scară largă cu resurse mult mai mici, se schimbă fundamental și profilul de risc
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
Ce ar schimba în sistemul educațional românesc
- Privind spre România, Ruxandra propune schimbări care merg de la statutul profesorilor și modul de evaluare până la flexibilitatea programei și reducerea competiției sociale dintre elevi.
Susține salarii mai competitive și standarde profesionale mai ridicate pentru profesori, dar și o relație profesor - elev mai apropiată de mentorat decât de autoritate bazată pe frică.
Ruxandra ar elimina „ascultarea” aleatorie în fața clasei și expunerea publică a notelor și mediilor, argumentând că evaluarea ar trebui să urmărească progresul elevului, nu transformarea rezultatelor într-un clasament public.
În același timp, școala ar trebui, în viziunea sa, să le ofere copiilor fără resurse acces nu numai la educație academică, ci și la cluburi sportive, artistice, academice și comunitare.
Aș introduce mult mai multă flexibilitate curriculară. Nu cred că elevii ar trebui obligați să se definească strict ca «real» sau «uman». Un copil poate fi foarte bun la matematică și, simultan, pasionat de filosofie, istorie sau literatură
- Ruxandra Iosif, românca absolventă la Princeton -
"Mie mi s-a spus că voi ajunge «boschetara în New York»”
- Mesajul Ruxandrei este o lecție dură, dar optimistă, despre reziliență, despre resursele puține care fac drumul mai greu, dar niciodată imposibil.
Contează doar să fii suficient de perseverent și să nu lași fricile celorlalți să devină propriile tale bariere, recunoaște tânăra din România care și-a învățat din plin “lecția” la Princeton.
Povestea Ruxandrei nu este doar o reușită personală, ci și un adevărat manifest despre solidaritate și puterea de a schimba destine.
"Mie mi s-a spus că voi ajunge «boschetara în New York.» Au trecut patru ani, iar eu am călătorit prin toata lumea și am făcut și am văzut lucruri pe care persoana care mi-a spus asta probabil nu o sa le faca niciodată. Am refuzat să accept limitele altcuiva ca fiind limitele mele și am muncit pentru ceea ce mi-am dorit.
Și poate cel mai frumos lucru este că pot spune asta acum din New York. Scriu acest articol din New York, sunt foarte bine, iar în scurt timp mă voi muta în San Francisco. Viața este frumoasă. Da, uneori îți va fi mai greu, mai ales în funcție de resursele cu care te-ai născut. Dar «mai greu nu înseamnă imposibil.»
Trebuie doar să fii suficient de perseverent încât să continui să cauți o cale atunci când prima cale nu funcționează. Nu trebuie să îi convingi pe toți că ai dreptate și nici să îți construiești viața în funcție de opiniile lor. Nu lăsa fricile altora să devină limitele tale", este mesajul impresionant al Ruxandrei.
- Povestea tinerei continuă ca o dovadă supremă de curaj și solidaritate. Este exemplul perfect de cum ambiția transformă un „tu nu poți să faci asta” într-un crez profund pentru educație, cercetare și acces egal la succes, dincolo de orice barieră financiară.
Topul destinațiilor de studiu: în ce țări vor tinerii din România meargă la facultate
- Olanda, Spania și Italia atrag tot mai mulți aplicanți datorită programelor în limba engleză și a reputației academice. Studenții români au vizat instituții de prestigiu precum TU Delft și Eindhoven University of Technology (Olanda) pentru inginerie, Bocconi University (Italia) pentru finanțe și economie, IE și Esade (Spania) pentru business sau Sciences Po (Franța) pentru științe politice, arată datele de la Upgrade Education, compania românească ce oferă consultanță educațională.
Marea Britanie continuă să fie o opțiune luată în calcul de liceeni. Universități precum University College London, University of Warwick, King’s College London și London School of Economics rămân în topul preferințelor.
Statele Unite rămân o destinație premium, cu peste 50 de oferte în 2025, dintre care un număr consistent provin de la universități din Ivy League și alte instituții clasate în top 100 mondial. Ponderea ofertelor de top în SUA a crescut de la 46,67% în 2024 la 53,85% în 2025, demonstrând apetitul elevilor români pentru universități de elită în ciuda provocărilor legate de procesul de admitere, potrivit Upgrade Education.
Post-Brexit, Marea Britanie a devenit o destinație mai costisitoare și mai puțin accesibilă pentru mulți elevi europeni, inclusiv români. În acest context, liceenii români reevaluează atent opțiunile de studiu în străinătate, căutând destinații educaționale mai stabile, previzibile și accesibile din punct de vedere al costurilor.
Upgrade Education a încheiat anul academic 2024–2025 cu peste 245 elevi consiliați în procesul de admitere la universități internaționale. Elevii sprijiniți de Upgrade au obținut 423 oferte confirmate de studiu în străinătate în 2025, ceea ce înseamnă în medie 2,43 oferte per student.
Aproape 47% dintre aceste oferte provin de la universități clasate în top 100 mondial, o creștere semnificativă față de anul trecut (41,59%). Această evoluție arată clar dorința elevilor români de a accesa educație de elită și capacitatea lor de a concura la cel mai înalt nivel internațional.
