Inainte de a decide ce model vor sa cumpere, capitol in care principalele criterii sunt cele legate de raportul calitate-pret si consum, viitorii posesori de autoturisme au de infruntat o prima rascruce: ce marca aleg si ce tractiune. In functie de modul in care va fi folosit autovehiculul, soferii au de optat intre tractiunea fata, spate, integrala si integrala part-time.

Sportivii vazuti din spate

Tractiunea pe puntea spate, in combinatie cu o distributie buna a maselor, face un deliciu din condusul sportiv. Pentru cei care sunt familiarizati cu derapajele controlate, acest tip de tractiune permite un control mai bun al masinii in viraje. E vorba in special de condusul la limita sau de cel pe pista. „Posibilitatea de a controla din acceleratie si volan comportamentul in viraje face ca masina sa fie mai agila in succesiunile de curbe. Asta pentru ca nu ai tractiune pe directie, care astfel nu e influentata de puterea motorului,“ a declarat Sorin Arecco, din cadrul departamentului de relatii publice al AutoItalia.

Desi tractiunea spate permite o precizie superioara in sofatul sportiv, dezavantajele sint evidente in traficul de zi cu zi.

„Pe drumurile publice, daca derapezi din cauza supravirarii si nu controlezi cum trebuie, masina se poate pune de-a curmezisul, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice pentru ceilalti,“ a spus Arecco, adaugind ca „soseaua nu e pista, vin alti participanti la trafic din fata si e mai putin loc de intors.“

Supravirarea este acea forma a derapajului in care masina largeste traiectoria cu puntea spate.

Un alt dezavantaj il reprezinta rularea pe suprafete alunecoase, unde riscul deraparii creste.

Pentru ca exista multa forta pe puntea la care nu ai controlul directiei, constructorii germani Mercedes si BMW s-au grabit sa adopte sisteme de control al tractiunii pentru a imbunatati sofatul in conditii de ploaie sau de zapada.

Constructia motor fata-tractiune spate a ramas prizata inca de la inceputurile automobilului pe masinile mari, cum ar fi limuzinele de tipul Mercedes S-Klasse, BMW Seria 7 sau Jaguar XJ, explica Edwin Keleti, redactor-sef la ProMotor.

Masinile sport pur-singe s-au declarat si ele adepte ale tractiunii spate, dar cu motoare amplasate in zona centrala. Acesta este cazul celor de la Ferrari sau Lamborghini. „Exceptie a facut doar Porsche 911, care are tractiune si motor spate, ceea ce ii confera un caracter destul de naravas,“ a continuat Keleti.

Economii merg in fata

Tractiunea fata a fost introdusa de Citroen in 1930 si a facut o multime de adepti in rindul segmentului masinilor de oras, pentru ca autovehiculele care beneficiaza de acest tip de tractiune ofera un plus de siguranta. „Desi masina cu motor fata-tractiune spate s-a dovedit ca este solutia cistigatoare in raliuri in anii ’60-’70, pentru uzul civil exista aceasta conceptie ca masina cu tractiune fata este mai sigura,“ spune redactorul-sef al ProMotor.

Tractiunea fata elimina inconvenientele celei de pe spate. Soferii controleaza mult mai usor subvirarea, pentru ca este suficienta slabirea presiunii asupra acceleratiei si masina revine pe traiectorie. „Nu mai e nevoie de manevre ca in filme, iar pe suprafete alunecoase deplasarea e mult mai facila pentru oricine“, sustine oficialul AutoItalia.

Reversul medaliei il constituie limitarea sofatului la minimum, deoarece derapajul de putere - cel cauzat de accelerarea puternica in viraj - se manifesta prin subvirare, adica prin largirea traiectoriei cu puntea fata.

Compromis scump pe integrala

Oferta modelelor cu tractiune integrala devine din ce in ce mai densa atit in lume, cit si pe piata romaneasca. Principalul avantaj rezida in eliminarea stresului in cazul rularii pe suprafete alunecoase, pentru ca priza la sol este mult mai buna, iar traiectoriile se parcurg mult mai precis.

„Si aici poate interveni subvirarea sau supravirarea, in functie si de raportul distribuirii puterii catre cele doua punti, dar fara aceeasi violenta, mult mai tirziu si mai usor de controlat,“ a spus Arecco.

„La inceputul anilor ’80, Audi a venit cu marea gaselnita a tractiunii integrale aplicate automobilelor. Audi a revolutionat instantaneu lumea raliurilor, dupa care s-a trecut la implementarea acestui sistem si pe masinile de strada,“ a precizat Keleti.

Rivalii de la Mercedes si BMW, care s-au concentrat pe productia de modele exclusiv cu tractiune spate, au dezvoltat propriile sisteme 4x4 denumite 4-Matic in cazul constructorului din Stuttgart si XDrive in cazul producatorului din Munchen. Inconvenientele tractiunii integrale sint consumul mai mare de carburant si costurile de intretinere si achizitionare mai mari.

Tractiune integrala part-time

Acest sistem de tractiune lasa la alegerea soferului modul in care vrea sa conduca. Prin acest sistem, abordarea schimbarilor bruste ale drumurilor, de la sosea la drum accidentat, se face destul de usor. Conducatorul auto are de ales fie sa ruleze cu tractiune 4X2, fie – printr-o simpla apasare de buton – sa o cupleze pe cea 4x4. •

Paradox pur-singe

O situatie usor paradoxala o constituie modelul supersport Lamborghini Gallardo. „O masina cu performante maxime de strada, cum e Gallardo, are tractiune integrala si motor central , ceea ce ii da o usurinta fantastica in exploatare, dar ii altereaza caracterul pur-singe, facindu-l mult mai cuminte pentru acest segment,“ a explicat redactorul-sef de la ProMotor. Gallardo este echipat cu un motor V10, care produce 500 de cai putere si accelereaza de la 0 la 100 de kilometri pe ora in 4,4 secunde. Viteza maxima este de 310 kilometri pe ora.