"Piata romaneasca nu se mai afla in stadiul de sustinere a intreprinderilor care creaza locuri de munca de 200 de euro. E o abordare gresita. A fost un model care a functionat, a fost preluat de la alte state, din alte perioade, cu somaj inalt. Romania nu are un somaj mare. La nivelul asta trebuie gandit cum facem aceste firme sa treaca de la un nivel de supravietuire la un nivel de crestere, de pozitionare in piata. Au nevoie de un salt calitativ", a explicat reprezentantul firmei de consultanta la un seminar privind IMM-urile si etica in afaceri, organizat la Banca Nationala a Romaniei, relateaza Mediafax.

Partenerul Wanted Transformation Consultancy a aratat ca din orice discutie despre IMM se extrage usor concluzia ca adevarata problema a acestor companii o reprezinta nevoia de crestere.

"Orice afacere mica vrea sa devina mare. Lumea aduna bani peste bani ca sa creasca (...) Exista o oportunitate uriasa in piata din Romania. Business angels (investitori privati care sprijina ideile noi in afaceri) investesc 50.000 - 100.000 de euro, sau putin mai mult. Exista fonduri de private equity care investesc 5-20 de milioane euro. Avem o piata in zona 1,5 - 3 milioane de euro, unde exista un fond si jumatate. Daca s-ar crea ceva acolo ar fi foarte bine", a completat Negut.

El crede ca Guvernul ar putea actiona in aceasta zona doar permitand fondurilor de pensii sa aloce o anumita cota din investitii catre zona de private equity, mai ales pentru sustinerea IMM.

"Fondurile de pensii ar putea prelua acest rol, pentru ca asta ar fi interesul pentru piata romaneasca, sa facem un pas mai sus. Se poate face transparent, prin infiintarea unor fonduri de investitii listate pe bursa", a mai spus consultantul de la Wanted Transformation Consultancy.

Negut a explicat ca aceasta oportunitate intervine tocmai prin faptul ca piata de capital nu reuseste inca sa convinga firmele mici si mijlocii sa se finanteze prin bursa.

Citeste si:

Pe de alta parte, reprezentantii pietei de capital pledeaza pentru utilizarea pietei alternative a Bursei de Valori, ATS, de catre IMM-uri, macar pentru a testa interesul investitorilor si a obtine beneficii de imagine.

"Bani exista, sunt sume foarte mari care asteapta sa fie plasate. Reducerea dobanzilor influenteaza pozitiv comportamentul investitorilor. Apetitul pentru companii locale este extrem de mare (...) La Transgaz suprasubscrierea a fost de 20 de ori. Acest lucru semnaleaza potentialul pietei", a explicat Mihai Chisu, de la Swiss Capital.

Directorul BT Securities, Rares Nilas, a aratat ca investitorii de la bursa au apetit pentru un grad mai ridicat de risc, dar vor ca cifrele companiilor sa fie prezentate riguros, sa existe transparenta, pentru a da confortul investitorilor ca drepturile lor sunt protejate, ca situatiile financiare sunt corecte si intocmite in conformitate cu legislatia.

"Trebuie sa generezi sentimentul ca deciziile managementului, bune sau rele, sunt luate cu buna-credinta (...) Investitorii sunt dispusi sa-si asume riscul managerial, dar mai putin dispusi sa-si asume riscul unor decizii adoptate cu un conflict de interese. Investitorii isi doresc ca acele companii in care plaseaza bani sa fie fair play cu ei. Sa fie predictibile. Predictibilitatea este cheia succesului pe piata de capital", a continuat Nilas.

Prezent la eveniment, presedintele BVB, Lucian Anghel, a aratat ca firmele inteleg prea putin rolul de finantator al Bursei, care nu exclude creditul bancar, ci survine in anumite stadii de dezvoltare ale companiei, cand firma are nevoie si de mai multa vizibilitate si credibilitate.
Anghel a spus ca ar exista potential pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti, mai ales din partea companiilor din IT&C si agricultura, dar a conchis ca, in ciuda campaniilor demarate de BVB, "pentru un tango este nevoie de doi".