In anul 2007, intr-o perioada in care segmentul rezidential si cel al constructiilor era in plin boom, Cemacon Zalau lua un credit in valoare de 26 de milioane de euro de la BCR pentru constructia celei mai mari si mai moderne facilitati de productie de caramida din Romania, capabila sa produca pana la 350.000 de tone de caramida pe an.
Din 2008 pana in 2010 piata de constructii da piept crizei care se asterne in toata industria, perioada in care Cemacon se zbatea in subsolul clasamentului producatorilor de caramizi, fiind la acel moment mai mult un jucator local, care deservea doar in trei judete ale tarii.
Derulata intre 2009 si 2010, investitia in noua facilitate de productie de la Recea (Zalau) avea sa se finalizeze intr-un moment in care rezidentialul era la pamant, tranzactiile imobiliare cu greu se incheiau, iar preturile cunoscusera cel mai mare declin din ultimii ani. In plus, creditul de 26 de milioane de euro incheiat cu BCR a ajuns sa se ridice la circa 30 de milioane de euro dupa aplicarea dobanzilor, suma care in momentul contractarii trebuia rambursata intr-o perioada de cinci ani.
Acest lucru a insemnat practic inceputul unui inevitabil dezastru pentru compania din Zalau, care la momentul respectiv inregistra venituri nete de circa 6 milioane de euro si datorii la banca ce se ridicau peste valoarea rulajului.

Numirea lui Liviu Stoleru in fruntea companiei

In august 2010, ca parte a unui nou proiect menit sa readuca producatorul de materiale de constructii pe un trend pozitiv, board-ul executiv al companiei il numeste in functia de director general pe Liviu Stoleru, un manager cu experienta atat in zona producatorilor de materiale pentru constructii (ex director operatiuni Wienerberger) cat si un fost manager in cadrul unui distribuitor de materiale de constructii care s-a confruntat cu o insolventa.
Intr-un interviu acordat wall-street.ro, Liviu Stoleru (foto stanga), actualul director general si presedinte al CA Cemacon isi aduce aminte primele zile si clipele dificile care au urmat deciziei de a prelua compania cu probleme.
“Am ajuns la Cemacon prin recomandarea lui Andrei Cionca, unul dintre fondatorii Casei de Insolventa Transilvania, companie care este totodata si consultantul in restructurare al nostru. Aveam background-ul necesar, dar am acceptat oferta pentru ca am considerat-o in primul rand o provocare. Era o companie in criza, cu cea mai mare si performanta fabrica de caramida pe punctul sa fie inaugurata si unde a trebuit sa imi asum un risc stiind dinainte problemele cu care se confrunta si riscul insolventei. Si totusi am acceptat!”, isi aminteste actualul director general al Cemacon.
El spune ca primele luni au fost extrem de dificile intrucat cei peste 250 de salariati ai companiei organizau in dese randuri proteste si amenintau conducerea Cemacon cu greva generala.
“In luna septembrie avea loc inaugurarea noii facilitati de productie, cea mai mare pana la ora actuala de pe piata locala. De-o data ne-am trezit cu o productie de patru ori mai mare, dar pe care nu aveam unde sa o comercializam. Eram prezenti doar in trei judete, iar increderea distribuitorilor se eroda tot mai mult (...) In acea perioada am dus lupte seculare cu angajatii companiei incercand sa ii motivez si sa le explic motivul venirii mele in companie si sa le prezint solutii pentru iesirea din impas. Cateva saptamani bune a trebuit sa le arat strategii pe termen scurt si mediu si sa vin cu un plan bine pus la punct. Am organizat intalniri in dese randuri cu salariatii de atunci pentru a le prezenta rapoarte si planuri ale afacerii”, a spus Stoleru.

“In 2010 angajatii nu stiau nici ce e acela un email”

Unul din primele “socuri” pe care Liviu Stoleru le-a trait de la preluarea Cemacon a fost acela de a-si vedea angajatii ca refuzau orice negociere, mai ales reticenta privind informatizarea intregii activitati.
“Aprobarile pe care le luau le printau pe hartie si aceasta trecea din birou in birou si unde fiecare se semna. Era ca pe vremea lui Nicolae Ceausescu. Organizatia era complet nepregatita pentru piata. Am decis sa implementam o serie de cursuri pentru o luna de zile destinate pregatirii salariatilor. Pe vremea aceea angajatii nu stiau nici ce e acela un email. Dar ei au refuzat, s-au opus cu inversunare si au spus «nu!» schimbarii. A inceput sa imi fie mai usor insa in momentul in care am cooptat in echipa o serie de manageri experiementati. Am adus pana si de la Viena un coleg care fusese scolit in Romania, au urmat pe rand manageri care sa se ocupe de toate segmentele strategice cheie ale companiei iar lucrurile au capatat contur”, spune seful Cemacon.
Chiar si asa nimeni nu dadea sperante Cemacon nici in 2011.
“Lucrurile incepusera sa mearga mai bine, iar imaginea companiei devenea mai buna, insa tot la nivel local. Pasul firesc a fost sa extindem echipa de vanzari si o data cu aceasta decizie am intrat si pe piata din Cluj, a doua cea mai mare piata dupa Bucuresti. La inceput piata ne-a primit cu reticenta, fiind un producator inca nesimnificativ si al caror preturi cerute la produse erau si cu de pana la 5% mai mari fata de media pietei”, a spus Stoleru in cadrul intalnirii cu wall-street.ro.
O alta masura menita sa readuca Cemacon pe crestere a fost reprezentata si de o scadere a numarului de angajati, de la circa 250 in 2008-2009 – la circa 130 in 2013.

2013, anul revenirii

Timpul a trecut si o data cu el si lucrurile s-au asezat. In ciuda unei piete care a consemnat o scadere de 10%, Cemacon a depasit asteptarile, iar acest lucru a inceput sa se vada inca din prima parte a acestui an, cand grupul a trecut printr-un amplu proces de rebranding, care a presupus atat o repozitionare pe piata cat si lansarea unui nou portofoliu de produse, precum si extinderea acoperirii la nivel regional.
“Daca in 2010 compania a avea o cota de piata de 6%, in acest an ne asteptam sa atingem 15% din piata de zidarie”, spune seful Cemacon.

Rolurile decisive jucate de CITR si BCR

Insa poate cea mai mare “usurare” pentru Cemacon a fost reprezentata de renegocierea creditului incheiat cu BCR in 2007 pentru dezvoltarea fabricii de la Zalau.
Intrata in actionariatul Cemacon din 2008, Casa de Insolventa Transilvania a inceput un amplu proces de restructurare din 2010, ce a presupus transformarea acesteia dintr-un companie bolnava intr-una sanatoasa.
“Am urmat trei directii: schimbarea managementului, o finantare si restructurarea creditului supraindatorat catre banca. Au fost doi ani de negocieri dificile si dure, care au avut in primul rand un obiectiv operational, crearea unei majoritati a actionarilor, dar si un proiect ferm de restructurare. Toate acestea prezentate s-au dovedit intr-un final de succes. In anul 2011 am fost nevoiti sa marim capitalul social al companiei cu jumatate de milion de euro, pentru ca in 2013 sa mai adaugam inca 1,5 milioane de euro capitalului social Cemacon”, spune Rudolf Vizental (foto stanga), managing partner in cadrul CITR.
Vizental spune ca un imbold in restructurarea si revenirea Cemacon l-a constituit si preluarea unei participatii de 30% a fondului de investiti KJK Financial Fund 2 in companie.
“Fondul de investitii finlandez nu a venit doar ca un fond pasiv, ci s-a implicat atat in restructurarea datoriilor si in procesul de negociere cu banca”, a precizat managing partnerul CITR.

Ce a presupus restructurarea creditului

Dupa doi ani de discutii, reprezentantii celor trei parti implicate in procesul de restructurare a creditului in valoare de 30 de milioane de euro – Cemacon SA, Casa de Insolventa Transilvania si Banca Comerciala Romana, au ajuns la un consens. Practic, din valoarea totala a creditului, Cemacon SA si actionatii companiei au negociat cu BCR un acord prin care banca va prelua 33% din actiunile grupului prin conversia in actiuni a unei creante de 12 milioane de euro si alte credite in valoare de 5 milioane de euro prin infiintarea unei companii conexe – Cemacon Real Estate, prin intermediul careia va fi scoasa la vanzare vechea fabrica din localitate.
“Pe noua societate infiintata am mutat vechea fabrica si linia veche de productie care urmeaza sa fie scoase la vanzare si astfel vor fi eliminate din bilantul Cemacon, functionand ca entitate separata. Estimez ca platforma si linia de productie ar trebui sa valoreze circa 7-8 milioane de euro. Linia de productie nu este pentru piata interna, nu o vom putea vinde in Romania. Ne asteptam sa o vindem fie in tari din Orientul Mijlociu, fie din Africa”, spune Liviu Stoleru.
El a mai precizat ca pana in prezent vechea facilitate de productie a fost vizitata de trei delegatii din Kurdistan care s-au aratat interesate de achizitie.
Astfel, dupa pierderi cumulate de 8 milioane de euro in ultimii trei ani, Cemacon se asteapta ca din 2014 sa revina pe profit.

Ce urmeaza pentru Cemacon – o noua fabrica si extinderea la nivel teritorial

Cemacon in calcul deschiderea unei noi facilitati de productie in urmatorii doi ani, dupa finalizarea actiunii de restructurare a creditului de 30 de milioane de euro incheiat cu BCR in 2007.
“Ultimii trei ani au insemnat pentru Cemacon un proces continuu de restructurare, perioada in care principalul nostru focus a fost acela de a acoperi datoriile creditului contractat in 2007. Din 2014 vom intra practic intr-un nou ciclu de viata, ceea ce ne va permite sa fim deschisi catre noi investitii, iar pasul firesc in aceasta directie va fi construirea unei noi fabrici in Romania”, a declarat in exclusivitate pentru wall-street.ro – Liviu Stoleru, directorul general si presedinte al CA in cadrul Cemacon.
El a precizat ca in acest moment fabrica de la Zalau functioneaza la capacitate maxima, iar cererea este mult mai mare decat volumele vandute.
“In urma restructurarii business-ului ne-am orientat in primul rand pe dezvoltarea de noi produse in portofoliu si cooptarea in echipa a unui management bine pregatit si cu tinte comune cu viziunea grupului. O data cu restructurarea si reesalonarea creditului de 30 de milioane de euro incheiat cu BCR avem in plan ca in 2016 sa inauguram o noua facilitate de productie in tara”, spune seful Cemacon.
El nu a oferit date concrete privind locatia viitoarei fabrici, dar a precizat ca va fi mai mica decat cea de la Zalau.
“In viitoarea facilitate de productie vor fi necesare investitii cuprinse intre 15-18 milioane de euro si vor lucra pana la 100 de angajati, iar capacitatea de productie nu va depasi 300.000 de metri cubi pe an. Este nevoie de o astfel de fabrica pentru a ne extinde business-ul si pentru a creste intr-o perioada de criza”, apreciaza Stoleru.
Intrebat de wall-street.ro ce regiune a intrat in vizorul companiei, seful Cemacon a precizat ca analizeaza mai multe variante, insa cea mai viabila spune ca este regiunea Munteniei.
In plus, pe langa planul de a deschide o noua facilitate de productie, seful Cemacon a precizat ca tinteste castigarea pozitiei secunde in topul producatorilor de blocuri ceramice din Romania, pozitie pe care in acest moment se situeaza Ceramica Iasi (Brikston).
Cemacon estimeaza pentru intregul an o evolutie de 40% a business-ului, la peste 50 de milioane de lei (cca. 12 mil. €).
Cemacon este al treilea jucator pe piata producatorilor de blocuri ceramice din Romania, fiind clasat in urma austriecilor de la Wienerberger si a iesenilor de la Brikston (Ceramica Iasi).