"Comisia a analizat acordurile interguvernamentale si a ajuns la concluzia ca niciunul dintre aceste acorduri nu respecta legislatia Uniunii Europene", a declarat miercuri, in Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru pietele energiei la Comisia Europeana.

Borchert a aratat ca trebuie sa se spuna acestor state ca au obligatia, fie in cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunitatii pentru Energie, sa ceara renegocierea cu Rusia, astfel incat acordurile interguvernamentale sa fie conforme cu legislatia Uniunii Europene.

Anuntul facut de Borchert are loc intr-o perioada de sensibilitate crescuta in relatiile UE-Rusia. Saptamana trecuta, liderii europeni au fost luati prin surprindere de decizia presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi intarit relatiile dintre fosta republica sovietica si UE.

In schimb, Ianukovici a semnalat ca Ucraina se va apropia de Rusia, provocand proteste ample pro-europene.
La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang inalt, intre care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, si ministrul sarb al Energiei, Zorana Mihajlovic.

Borchert a explicat ca daca aceste negocieri nu vor fi incheiate cu succes, atunci aceste tari vor fi nevoite sa denunte acordurile cu Rusia.

El a explicat ca Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, in care i-a explicat situatia, cerandu-i sa analizeze "pozitiv" posibilitatea renegocierii acordurilor cu tarile respective.

Tarile semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria, state membre UE, precum si Serbia, membra a Comunitatii Energiei, un acord international sustinut de UE care include tari foste comuniste din Europa de Est.

"Ce pot spune este ca acordurile interguvernamentale nu vor forma baza constructiei sau operarii South Stream. Pentru ca daca statele membre sau statele implicate nu renegociaza, atunci Comisia are mijloace prin care sa le oblige sa o faca. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri", a insistat Borchert. Oficialul Comisiei a mentionat cel putin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale.

Prima problema este legislatia UE care prevede separarea activitatilor de productie de cele de transport al energiei, astfel incat Gazprom, producator si furnizor de gaze, nu poate sa detina simultan capacitate de productie si reteaua de distributie.

In al doilea rand, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terti la conducta, astfel incat Gazprom sa nu aiba dreptul exclusiv al livrarilor.

In al treilea rand trebuie modificata structura tarifelor, a aratat oficialul european. "Este posibil ca proiectul de constructie a South Stream si de operare a acestuia sa respecte aceste reguli. Nu stiu, nu stiu inca", a repetat Borchert.

El a avertizat ca chiar daca negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerintele UE va dura.
"Nu luni, poate doi ani, inainte sa ajungem acolo", a spus Borchert.

Citeste si:

Oficialul CE a aratat insa ca nu sunt excluse exceptiile de la obligatiile de separare a productiei de energie de distributie. O astfel de oportunitate va aparea doar atunci cand capacitatile de gaze vor incepe sa fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adaugand ca un astfel de moment poate aparea doar intr-un viitor indepartat.

"Nu va fi o sarcina usoara. Este nevoie de multa intelegere reciproca, poate de unele idei noi, care nu sunt inca discutate. Dar trebuie sa spun cu toata deschiderea si franchetea ca South Stream nu va opera pe teritoriul UE, daca nu respecta legislatia in domeniul energiei", a subliniat Borchert.

Intrebat de EurActiv cand a anuntat Comisia statele implicate, Borchert a explicat ca au avut loc mai multe etape.
Astfel, executivul UE le-a cerut sa trimita la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat si un reprezentant al Gazprom, iar tarile semnatare cunosc de atunci situatia.
"Sunt pe deplin informati despre ceea ce am spus astazi", a dat asigurari Borchert.

Anuntul Comisiei va pune intr-o situatie dificila cel putin doua state care ar urma sa fie tranzitate de South Stream.

Astfel, Bulgaria, care s-a alaturat South Stream in aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, in satul Rasovo din apropierea granitei cu Serbia.

Serbia a facut acelasi lucru pe 24 noiembrie, in satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele tari ar fi stiut, potrivit unor informatii, ca promoveaza un proiect ale carui acorduri nu respecta legislatia UE.
Intrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus ca primul pas este ca tarile UE implicate sa ceara redeschiderea acordurilor cu Rusia.

Borchert a aratat ca Executivul UE spera ca autoritatile de la Moscova sa priveasca la acest lucru pozitiv.
Rusia nu pare sa aiba insa intentia sa faca acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat ca "nimic poate impiedica constructia South Stream".

Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conducta sa fie construita, iar apoi sa i se ceara o solutie pentru operarea acesteia.

Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus ca Rusia nu accepta ca regulile UE sa fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se afla doar pe teritoriul Uniunii Europene.
El a adaugat ca legislatia UE nu poate prevala in relatiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislatia internationala. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale incheiate de Rusia pentru South Stream prevaleaza altor norme legale, a aratat Iankovski.

Gazoductul South Stream va livra gaze naturale rusesti catre Austria, tranzitand Marea Neagra, Bulgaria, Serbia si Ungaria.

Proiectul este dezvoltat de Gazprom si grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienti ai gazelor rusesti, importand anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, usor peste consumul anual al Romaniei.
Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export catre Europa. In prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vandut in Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor si tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrarile de gaze catre Europa, cel mai recent la inceputul anului 2009.

Actionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania si EDF din Franta (15% fiecare).
Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an si ar urma sa intre in exploatare in 2015.