El subliniaza necesitatea dobandirii de competente adevarate, ca singura cale spre dezvoltarea in cariera in contextul acutizarii problemelor din mediul de business.

“S-a ajuns la o exuberanta a imposturii. De la absolventul de liceu care este «educat» de societatea noastra sa minta in CV, sa scrie lucruri care nu sunt adevarate, dar care -crede el- ar putea interesa angajatorul, si terminand cu primul ministru care minte pe propriul CV, alaturi de tot cabinetul de ministri, toata lumea minte cu nerusinare. Daca ne-am apuca sa analizam CV-urile ministrilor ar fi imposibil sa nu gasim minciuni. S-a ajuns la o forma de viata bazata pe impostura, pe minciuna, in care se crede ca nu mai este nevoie sa depui efort pentru a avea rezultate, sau pentru a obtine satisfactia celorlalti, pentru ca este mult mai usor sa minti. Oricum, nimeni nu va verifica”, a declarat Radu Furnica.

El afirma ca in acest mod personalitatea profesionala a unei persoane devine o “facatura”.

“Tinerii ajung sa creada ca nu mai este nevoie sa puna osul la greu, ci ca pot avansa ... daca stiu cum sa se strecoare. Si in economia reala tinerii ajung sa isi perceapa viitorul dupa normele politicului, clasa in majoritate incompetenta, lenesa, indaratnica si interesata doar in propria-i prosperitate”, a subliniat Furnica.

In acest context, Furnica aduce in atentie dificultatea de a recruta tineri pe pozitii de entry-level.

“Este o tragedie cand vrei sa recrutezi la nivel de entry-level, unde rata de succes este infima. Trebuie sa intervievezi sute de oameni ca sa ajungi la unul care sa aiba de la natura, de la familie si de la sociatate ceea ce ii trebuie, ca sa poti face ceva cu el. (...) Responsabilitatea educationala nu mai este pe umerii sistemului educational, care a devenit el insusi incompetent, corupt si incapabil, ci cade pe umerii business-urilor, care trebuie sa isi ia oamenii cat mai cruzi si sa ii formeze”, adaugat acesta.

Pasii spre succes pentru tineri

Radu Furnica a precizat insa ca natura tinerilor romani este buna, dar ca, din pacate, acestora nu li se ofera posibilitatea sa invete facand.

“La noi toata lumea trebuie sa faca facultate, nici nu conteaza care, in timp ce in tari ca Olanda potentialul si inclinatiile tinerilor sunt evaluate si li se spune daca merita sa urmeze studii superioare sau mai degraba sa se indrepte catre o meserie. Este foarte importanta orientarea catre propriile inclinatii. Pana la urma, succesul inseamna sa sfarsesti in viata profesionala prin a face ce-ti place, nu banul aduce succesul”, a adaugat managerul LDS.

Urmatorul pas dupa stabilirea directiei in cariera este seriozitatea in urmarea studiilor.

Nu exista scapare. Problemele complicate nu pot fi rezolvate decat de oameni competenti.

“Daca un manager tanar isi inchipuie ca va avea succes fiind superficial, instabil, greseste amarnic. Problemele se complica pentru ca populatia creste la nivel global, granitele se deschid. Vorbim de o economie in care daca nu esti competent nu supravietuiesti. In acest context, tinerii trebuie sa devina din ce in ce mai competenti, ei nu au de ales”, a atentionat managerul.

Insa minciuna si impostura urca si la nivelul managerilor care aspira la posturi inalte, de CEO sau CFO. Deseori, neadevarurile spuse in timpul proceselor de recrutare sunt greu de descoperit, insa intotdeauna ies la suprafata cand managerul este pus in fata unor situatii dificile.

“Era mai usor in urma 20 de ani sa gasim directori de buna calitate pentru ca nivelul moral si etic era superior celui de astazi si puteam avea mai multa incredere in candiati. In prezent, oamenii s-au mercenarizat, s-au transformat in oameni mult mai preocupati cu salariilor lor, dar mult mai putin demni de incredere. Si mint mult la interviuri pentru a-si adjudeca acel post. Mint asupra numelui angajatorului, mint asupra pozitiilor detinute anterior sau mint ca au indeplinit niste rezultate. Aceste informatii sunt mai greu de verificat, insa nu imposibil”, a explicat Furnica.

Surprinzator sau nu, nu oamenii disperati spun cele mai mari minciuni, ci lacomii. Mint acei oameni care doresc mai mult, dar nu sunt capabili sa recunoasca, in primul rand fata de ei insisi, ca nu pot sa livreze mai mult.

In aceasta situatie sunt in general managerii obisnuiti sa obtina cu usurinta rezultate in vremurile in care economia prospera.

“Intrarea in Comunitatea Europeana a fost cel mai puternic impuls pe care economia nationala l-a primit in ultimii 70 de ani. Rezultanta finala a fost una benefica, bunastarea nationala a crescut, insa nu ne-am infranat, nu am stiut sa fim echilibrati si s-a transformat intr-o exuberanta scapata de sub control. La acea vreme managerii erau umflati in pene, iar unii dintre ei au ramas asa”, a adaugat Furnica.

Citeste si:

Specialist in resurse umane de 20 de ani, Radu Furnica sustine ca mai presus de orice, cel mai convingator act profesional este rezultatul muncii.

Industria de executive search, pusa la incercare in criza

Industria de executive search locala a fost una dintre cele mai afectate industrii de servicii de efectele crizei economice globale, iar in ultimii cinci ani numarul de proiecte a scazut chiar si de 10 ori in unele domeniii. Mai mult, companiile au cautat solutii ieftine, iar de multe ori au uitat de calitate.

“Problemele tin de perspectivele pe termen mediu si lung, pentru ca in munca noastra mizam pe calitate, iar in vremuri de foamete oamenii nu se mai gandesc la calitate. Multe business-uri au ajuns la un nivel de supravietuire si nu se mai gandesc sa isi aduca cei mai buni oameni. Mai mult, unele companii au redus la zero bugetele de recrutare, fortandu-i pe cei din departamentele de resurse umane sa recruteze de pe LinkedIn”, a adaugat Furnica.

Potrivit acestuia, activitatea de executive search a scazut in anul 2009 cu 80% si s-a mai contractat in 2010 cu alte 30 de procente, iar din 2011 a inceput sa creasca. Cu toate acestea, firmele de executive search recruteaza la un nivel de circa 40% fata de activitatea din 2008.

“Nu cred ca se mai ajunge la nivelul lui 2008, in conditiile in care prestatia politica ramane la fel. Aceasta are o consecinta directa asupra gradului de atractivitate al Romaniei pentru investitiile straine si orice incompetenta, mai ales cand ea este la nivel de varf, are consecinta devastatoare asupra credibilitatii mediului de afaceri romanesc. In Romania se simte nevoia crearii unor oportunitati de afaceri sustenabile pe termen lung”, a explicat Furnica.

Managerul LDS a explicat ca in acest context sunt putini cei care mai aleg serviciile unei firme profesioniste de executive search, ale carei costuri pot sa ajunga si la multe zeci de mii de euro pentru o plasare de CEO. Recrutarea unui CEO poate sa coste intre 30.000 si 50.000 euro.

“Clientii nostri traditionali sunt incapatanati sa gaseasca ce este mai bun, insa sunt foarte multi care in vremurile de dinainte adunasera curajul sa isi doreasca oameni din ce in ce mai buni si care si-au pierdut acest curaj. Lucram cu companii din toate domeniile, de la servicii financiare, la industria alimentara, la productie de produse industriale, FMCG, si altele. (...) Si antreprenorii romani au inteles ca daca nu aduc oameni de calitate in companie nu vor avea performante si se indreapta spre firmele de executive search, alegand chiar cele mai scumpe si complexe produse”, a afirmat Radu Furnica.

Salariul unui CEO, taiat si la jumatate

Criza si-a pus amprenta puternic si asupra salariilor sefilor de companii, unele fiind reduse si la jumatate, insa Radu Furnica este de parere ca aceste valori reprezinta de fapt normalitatea, anterior fiind “umflate”.

“Salariile sunt la niveluri substantial mai scazute decat cele din 2008 si este firesc sa se ajunga aici pentru ca atunci se exagerase, se pompasera salariile cu mult peste ceea ce era justificat pentru valoarea adaugata pe care o aducea un anumit rol. Cei care au obtinut la acea vreme salarii mari au reusit sa si le pastreze doar preluand si sarcini in plus (de exemplu, cele ale altui manager care a fost dat afara). In general, au fost adusi oameni din afara companiei care ramasesera fara job si care au acceptat, pe aceeasi functie, salarii mai mici. S-a adus nivelul de compensatie mai aproape de normalitate”, a mentionat Furnica.

El a dat exemplul directorilor generali din companii, ale caror compensatii ajungeau si la 10.000 de euro net lunar, iar care in prezent nu mai reusesc sa gaseasca astfel de pozitii la mai mult de 5.000 de euro.

“Acum o parte dintre managerii sunt mai precauti, mai responsabili. Oamenii si-au invatat lectia, au realizat ca fusesera dusi de la spate de superficialitatea valului de dinainte de criza si multi dintre ei s-au trezit cu genunchii juliti rau. (...) Raman mai mult timp in companii si au inteles ca cu cat reusesc sa creasca acest timp, isi cresc si nivelul de credibilitate. Cei care au sarit dintr-o barca in alta in ultimul deceniu si-au «construit» astazi un CV care nu arata bine de loc ...”, a explicat Radu Furnica.

Ce cauta companiile si nu gasesc

O alta particularitate a economiei actuale sunt noile caracteristici din industrii, care au condus la nevoia de oameni specializati in arii noi.

“Sunt unele domenii cu foarte putini specialisti in Romania, cum este zona de recuperare a creantelor neperformante. E firesc sa fie asa, in conditiile in care creditele neperformante au devenit un domeniu relevant in ultimii ani, in timp ce anterior nimeni nu se gandea ca oamenii nu isi vor putea plati creditele”, a pus Radu Furnica.

De asemenea, cea mai mare zona de deficit de competente in Romania este cea de general manager.

“Actul de general management in Romania este practicat la un nivel calitativ mediu. Cand ma gandesc la un nivel de varf ma gandesc la capacitate de orientare strategica, la calitati de lider deosebite. Istoria noastra economica este destul de scurta ca sa nu avem pretentia ca am avut timp sa cream prea multe resurse”, a explicat managerul.

Leadership Development Solutions, companie de executive search condusa de Radu Furnica, are 11 angajati si a fost fondata in urma cu 20 de ani, in 1994.

Sursa foto: Agerpres Foto