Pentru a demonstra anomalia economica, am sa arat ca CNAS a decontat pentru Terapia in 2014 cu 14% mai multe medicamente fata de 2013, in vreme ce suma de plata claw-back a crescut cu 51%. Chiar si in valoare absoluta cifrele sunt patologice, CNAS a decontat cu 29 mil Ron mai multe medicamente decat in 2013 dar am fost obligati prin clawback sa dam 17,2 mil Ron inapoi, adica 60%. Este astfel demontata motivatia autoritatilor ca taxa clawback creste prin cresterea consumului, taxa nu creste si se multiplica irational odata cu cresterea consumului.

In toate tarile europene unde este utilizata ca mecanism de control a cheltuielilor, taxa este aplicata pe crestere – in exemplul de mai sus, daca am crescut cu 14%, just era eventual sa platim 14% in plus – sau se aplica o cota fixa, negociata cu producatorii la inceputul anului, de obicei 5-10%.

Primul lucru strigator la cer este faptul ca desi metodologia de calcul a preturilor este diferita pentru medicamentul inovativ si pentru cel generic – medicamentul generic trebuie sa fie prin lege cu 35% mai ieftin decat cel inovativ – formula de calcul utilizata pentru taxa este aceeasi.

Al doilea lucru scandalos este ca taxa este platita la pretul de raft, care include peste pretul de producator si adaosurile comerciale. Daca pentru medicamentele peste 300 Ron adaosurile sunt fixe, si reprezinta mai putin de 5% pe mediana, pentru cele sub 300 Ron adaosurile sunt procentuale, deci cu cat medicamentul este mai ieftin el va suporta o taxa claw-back mai mare pentru adaosuri, de pana la 30%.

Citeste si:

Al treilea lucru exasperant este ca taxa record din trimestrul IV din 2014 este calculata practic in absenta includerii unor molecule noi pe lista, care includere nu a luat in calcul si o suplimentare financiara corespunzatoare. Sa ne asteptam in aceste conditii la 30%, poate 35% pentru trimestrul I sau II din 2015?

Cele trei “capete de acuzare” de mai sus sunt doar unele dintre injustetile semnalate despre taxa din ultimii patru ani in discutiile cu 5 ministrii ai sanatatii, 3 presedinti CNAS si 2 ministrii ai finantelor - nici nu mai tin minte numarul de senatori si deputati la usa carora am batut. Nemaipunand la socoteala intalniri trimestriale cu troica. Am depus proiecte de amendamente la ordonantele aflate in dezbatere in Parlament dar care au fost blocate in repetate randuri - de cele mai multe ori pentru ca se schimba seful unei institutii cu atributii si cel nou trebuia sa inteleaga si astfel o luam de la inceput (e ca in filmul “Inception”, cum spunea un specialist de la KPMG). Dar, in toate discutiile cu autoritatile, dupa ce discutam despre grija fata de bolnav si profiturile nerusinate ale industriei, eram asigurat ca sprijinul pentru investitori si crestere economica este prioritatea numarul 1.

Nu se va schimba nimic la taxa claw-back in 2015, asta este foarte clar, pentru ca se colecteaza 1,2-1,3 miliarde Ron pe an si sunt bani care contrabalanseaza deficite din sanatate sau de altundeva. Asa ca epopeea continua, companiile vor incepe un “damage control” pe cont propriu pentru ca nu vor putea pune pe piata medicamente in aceste conditii. Iar de investitii nici nu poate fi vorba.

Imi permit sa sugerez mediului de afaceri din afara industriei farma sa priveasca cu atentie arena dezbaterii cu privire la taxa clawback si eventual sa se implice. Altfel se poate trezi ca va fi introdusa o astfel de taxa si in alte domenii, pentru a nu mai aparea deficite.