Traian Basescu, presedintele Romaniei, anunta in urma cu un an ca urmeaza masuri de austeritate. Planul initial de criza presupunea reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si diminuarea pensiilor cu 15%, cota TVA (de 19% la acel moment) si cota unica (de 16%) urmau sa ramana nemodificate.

Basescu: TVA si cota unica nu vor fi majorate. Salariile bugetarilor, taiate cu 25%

Basescu: TVA si cota unica nu vor fi majorate. Salariile...

Dezbaterile de atunci privind masurile de austeritate au fost aprinse si, in final, Curtea Constitutionala a decis ca nu este posibila taierea pensiilor cu 15%. Guvernul, pus in fata unei decizii prin care se interzicea taierea pensiilor, a fost obligat sa gaseasca o alta solutie pentru a repara dezechilibrul deficitului bugetar, in conditiile in care Fondul Monetar International cerea, de urgenta, masuri de reforma.

Astfel, peste noapte, s-a uitat de promisiunea presedintelui Traian Basescu conform careia cota TVA urma sa ramana nemodificata, iar Guvernul a deci ca de la 1 iulie 2010 sa se aplice o cota TVA mai mare cu 5 puncte procentuale (de 24%) si o reducere de 25% la nivelul salariilor bugetarilor.

Cat de dure au fost masurile de austeritate? Au fost ele eficiente? wall-street.ro a discutat cu mai multi economisti pentru a afla cum au fost percepute masurile de austeritate si care au fost efectele lor.

Masurile de austeritate au fost partial necesare in opinia analistului economic Lucian Isar (foto), din cauza faptului ca autoritatile nu au reactionat la timp si au pierdut un an si jumatate.

"Contractia imensa a economiei exacerbata de masurile de politica monetara atipice raportat la restul tarilor lumii sunt printre cauzele acestor masuri. Efectele au fost magistrale bifand ambele "rele" : au mentinut contractia economiei si lipsa de restructurare si au amplificat dezancorarea procesului dezinflationist. Urmarile acestor masuri, cuplate cu politica monetara neadecvata conditiilor istorice de dezvoltare a Romaniei, au efecte atat pe termen scurt, cat si mediu afectand toate circuitele economice si perpetuand ramanerea in urma in termeni de bunastare individuala", a explicat Isar.

El considera ca reducerea pensiilor nu era singura alternativa la cresterea cotei TVA. "Daca aceasta este masura cu care se laudau unii economisti dupa cresterea TVA, ca si alternativa magica, ar trebui sa asculte sfatul Bancii Mondiale si sa angajeze consultanti", afirma Isar.

Economistul Daniel Daianu este de parere ca procesul de consolidare fiscala din Romania era absolut necesar si ca acest proces a fost cel care a solicitat masuri dure de austeritate. "A fost nevoie de aceste masuri pentru ca autoritatile nu au fost in stare sa colecteze mai mult si, prin urmare, au redus cheltuielie (n.r. - prin reducerea salariilor cu 25%) si au majorat veniturile (n.r. - prin majorarea TVA cu 5 puncte). Aveam nevoie de consolidare fiscala in Romania si trebuie subliniat ca inca nu s-a terminat.", afirma Daniel Daianu.

Citeste si:

Fostul europarlamentar considera ca efectele consolidarii fiscale sunt bune si ca acest proces a fost privit bine de pietele externe, iar nivelul ratei CDS (Credit Default Swap) pentru Romania s-a redus. "Romania nu a reintrat nici acum pe pietele externe, dar este pe acest drum. Cred ca spre finele acestui an, daca revenirea economica o sa fie validata de cifre, vom recapata ratingul investment grade", sustine Daianu.

Economia Romaniei va arata primele semne de revenire in 2011, dar cresterea va fi, in cel mai optimist scenariu, de 1,5% din PIB.

Scenarii pentru economie: Iesim sau nu din recesiune?

Scenarii pentru economie: Iesim sau nu din recesiune?

Daniel Daianu atrage atentia ca iesirea din recesiune trebuie sa fie continuata de procesul de consolidare fiscala, iar "in 2012 trebuie sa evitam un mare risc de deraoat dat de faptul ca o sa fim intr-un an electoral".

Cum ar fi aratat economia Romaniei fara masurile de austeritate?

Contractia economica din 2009 ar fi fost sub 4%, iar in 2010 Romania ar fi inregistrat crestere economica, daca politica economica ar fi fost alta, sustine analistul economic Lucian Isar. Mai exact, daca conditiile monetare in sens larg, normele de provizionare si restructurare ar fi fost inca din 2009 conforme cu o perioada de recesiune, asa cum au fost in restul tarilor din lume, atunci Romania ar fi putut sa evite un an de recesiune.

"In acest scenariu Guvernul nu s-ar mai fi aflat in situatia de a da dovada de lipsa de creativitate si a impune respectivele masuri de austeritate (n.r. - majorarea TVA si reducerea salariilor bugetarilor). O aterizare lina prin masuri sugerate inca din 2008 ar fi redus presiunea asupra economiei si populatiei", concluzioneaza Isar.

Cum a trait Romania cu 14% peste ceea ce isi permitea?

Dezechilibrul major din economia Romaniei a fost reprezentat de faptul ca productia nu acoperea cererea interna, iar deficitul de cont curent urcase la aproape 14%. Ajustarea a fost extrem de dura, iar deficitul de cont curent s-a redus cu aproximativ 10 puncte in ultimii doi ani, coborand spre 4%.

"Consumul intern este prea mare fata de cat se produce in aceasta tara. Evident, pana cand nu facem ajustarile, fie prin cresterea productiei, fie prin reducerea consumului, trebuie sa gasim o finantare. Ajustarea a fost oricum foarte dura in Romania", a declarat chiar Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

Dupa un avans de 7,3% din PIB in 2008, economia Romaniei s-a prabusit cu 7,1% in 2009, desi initial s-a spus ca nu o sa fim afectati de criza, iar in 2010 declinul economic s-a redus la 1,3% din PIB.