Strategia nationala de competivitate propune zece sectoare prioritare: turismul si ecoturismul, textilele si pielaria, lemnul si mobila, industriile creative, auto si componente auto, tehnologia informatiilor si comunicatiilor, procesarea alimentelor si a bauturilor, sanatatea si produsele farmaceutice, energia si managementul de mediu si bioeconomia (agricultura, silvicultura, pescuitul si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologiile.

Prin aceasta strategie Guvernul si-a propus ca Romania sa ajunga, la orizontul anului 2020, intre primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate mentionate, Romania sa aiba o "contributie semnificativa la nivel mondial", arata Mediafax.

Modul prin care Executivul isi propune sa includa Romania in grupul tarilor avansate este reprezentat de restructurarea sectoarelor economice in "directia unor pozitii competitive superioare", formarea masei critice de IMM-uri competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent si inovativ, si integrarea companiilor mari intr-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

Urmatorii sapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economica a Romaniei.

"Urmatorii sapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economica a Romaniei, iar prioritatile strategice ale tarii, stabilite in prezentul document, sunt menite sa creeze conditiile propice ca Romania sa poata concura eficace cu restul tarilor din Europa", se arata in proiectul de strategie.

Strategia de competivitate propune ca orice lege va trebui sa tina cont de impactul asupra IMM-urilor, precum si introducerea unei perioade de sase luni intre emiterea unei noi legi care afecteaza mediul de afaceri si intrarea in vigoare a acesteia.

De asemenea, Executivul vrea reducerea numarului de plati ale taxelor de la 39 in acest an la 13 in 2020, imbunatatirea pozitiei Romaniei in cadrul Indexului de Perceptie a Coruptiei de la 69 la 40, reducerea economiei subterane de la 30% din PIB in acest an la cel mult 15% din PIB (media UE) pana in 2020.

Alte masuri propuse sunt cresterea ponderii in PIB a industriilor creative de la 7% la 10%, construirea a 500 kilometri de autostrazi (dintre care 250 kilometri din fonduri europene si 250 kilometri din fonduri nationale) si a 600 kilometri de de infrastructura regionala, reducerea consumului de energie primara cu 19% in 2020 fata de 16,6% in 2012.

Tinta exporturilor: dublarea cotei de piata mondiala

Guvernul urmareste, de asemenea, ca numarul de IMM-uri la 1.000 de locuitori sa creasca de la 23 anul trecut la 35 in 2020, dublarea cotei de piata mondiala de exporturi, de la nivelul de circa 0,4% in 2013, precum si cresterea ponderii produselor de inalta tehnologie in exporturi la 10% in 2020.

Alte obiective sunt realizarea unei rate de ocupare pentru grupa de varsta 20-64 ani la nivel regional de 70% pana in anul 2020, stoparea pierderii nete de forta de munca, diminuarea ponderii populatiei aflate la risc de saracie sau excluziune sociala la un nivel cuprins intre 25% si 35% la orizontul 2020.

In sectorul agriculturii, Guvernul vizeaza reducerea suprafetei cultivate in regim de subzistenta, cresterea investitiilor in activitati neagricole in mediul rural, si dublarea productivitatii muncii in agricultura in 2020, de la nivelul actual de 4.328 euro (VAB/UAM - indicator privind productivitatea muncii n agricultura).

In ceea ce priveste fondurile europene, rata de absorbtie a fondurilor europene a fost de 11,5% la sfarsitul anului 2012. Pentru perioada 2014-2020, Romania a primit o suplimentare de fonduri europene (suma disponibila este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferenta fondurilor structurale si de coeziune). Comparativ, fondurile alocate Romaniei in exercitiul bugetar 2007-2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro.

Dezvoltarea Romaniei, mai inceata decat a altor state

Strategia prezinta o serie de date comparative privind mai multi indicatori economici ai Romaniei pentru anul 2013 raportat la 2008, precum ponderea Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei in PIB-ul UE, care anul trecut a fost la fel ca in anul 2008, respectiv 1,1%.
Ponderea in PIB-ul mondial a scazut de la 0,33% in anul 2008 la 0,28% in anul 2009, pana la 0,25% in anii 2012 si 2013, de unde rezulta ca restul tarilor lumii s-au dezvoltat mult mai rapid decat Romania.
Ponderea exporturilor Romaniei in exporturile globale a crescut de la 0,31% in 2008 la 0,33% in anul 2009, a scazut la 0,32% in 2012 si apoi a crescut din nou, atingand 0,35% anul trecut. La nivelul Uniunii Europene, exporturile Romaniei reprezinta 1% din totalul exporturilor europene in 2013, fata de 0,8% in 2008.

Totodata, investitorii straini ocupa o pozitie vitala in determinarea tendintelor de specializare in economia Romaniei si, in consecinta, a modului in care se formeaza avantajele competitive. Potrivit statisticilor, mai mult de 72 % din cifra de afaceri a companiilor mari si foarte mari din industrie este realizata de filialele companiilor multinationale rezidente in Romania. Dintre cei mai mari 100 de exportatori, care asigura peste 52% din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital strain, iar din totalul celor 34 de subramuri ale industriei, 25 au lideri companii cu
capital strain.

Citeste si:

La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor Indicelui de Potential Competitiv (IPC), pe primul loc se situeaza judetul Arges, cu o valoare a indicelui de 0,78, fata de o medie pe tara de 0,31, care reflecta un volum mare al exporturilor totale (al doilea pe tara), cel mai mare raport dintre exporturi si populatia ocupata (10.925 euro/angajat) si cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie-inalta (20,3% din totalul pe tara si 24% din totalul pe judet).

Pe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situeaza municipiul Bucuresti, avand cele mai mari valori ale exportului, dar si cea mai numeroasa populatie ocupata. Judetul Timis ocupa pozitia a treia, cu cele mai mari exporturi de inalta tehnologie. Bacaul, pe locul al patrulea din punct de vedere al exporturilor de inalta tehnologie, este pe locul al 34-lea din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasa tehnologie in totalul judetului (aproape 70%) si a valorii scazute a exporturilor/populatie ocupata, de numai 1.099 euro.

Doar doua judete din regiunea Sud-Est, respectiv Constanta si Galati, depasesc media pe tara in ceea ce priveste valoarea IPC, avand ca principale ramuri constructia de nave si siderurgia. Situatia este similara si pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare avand in general doua sau cel mult trei judete cu valori peste media pe tara. "Efectele limitate de antrenare in teritoriu, atat de la judet la judet, cat si de la industrie la industrie, pot fi intelese, pe de o parte, prin dezvoltarea insuficienta a legaturilor intre diferite activitati economice", potrivit documentului citat.

Vestul si centrul tarii, cea mai mare participare la exporturi

Excedentul comercial al Romaniei depinde in proportii foarte mari de dezvoltarea industriei auto in Arges, iar Regiunea Bucuresti-Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decat prin excedentul de vanzari la extern. Avantajele competitive, masurate prin participarea la exporturi, sunt concentrate in sapte judete, localizate in principal in vestul si centrul tarii, respectiv Arges (10%), Timis (9%), Arad (5%), Constanta (5%), Bihor (4%), Brasov (4%), Sibiu (4%), care impreuna cu Bucuresti (17%) realizeaza 60% din exporturile Romaniei. Judetele Calarasi, Ialomita, Mehedinti, Neamt, Olt, Tulcea si Vrancea nu au exporturi de tehnologie inalta, iar 29 de judete din totalul de 42 nu depasesc pragul de 1% din totalul pe tara.

Pe de alta parte, absenta participarii in retelele internationale de productie si comert are efect imediat asupra "sanatatii" economiei locale, se spune in strategie. "Judete precum Bistrita Nasaud, Braila, Buzau, Caras Severin, Calarasi, Dambovita, Hunedoara, Olt, Salaj, Tulcea, Valcea, confrunta un risc potential la nivel social care rezulta din prezenta unor companii cu un numar mare de salariati, dar cu performante economice relativ slabe. (...) Aglomerarile care joaca rolul cel mai important la nivel national, in ce priveste performanta exporturilor si ocuparea fortei de munca, sunt cele in sectorul siderurgic in judetul Galati, nave in Tulcea, auto in Arges si incaltaminte in Bihor", se arata in strategie.

Anumite regiuni, precum Sud-Vest, Sud-Est si Vest, sunt specializate pe un numar foarte restrans de sectoare, iar alte zone, ca Sud, Nord-Vest si Centru, sunt diversificate din acest punct de vedere. Aceasta structa economica sugereaza nevoi diferite in plan local de educatie, calificare si cercetare, restructurare industriala si tehnologie.

Potrivit proiectului de strategie, printre punctele forte ale Romaniei se numara existenta unor sectoare cu potential competitiv (echipamente electrice si electronice, auto, confectii, industria alimentara, mobila) si de specializare inteligenta (bioeconomia, tehnologiile informationale si de comunicatii, energia si mediul, eco-tehnologiile).

Gradul redus de alfabetizare informatica, un punct slab

De asemenea, Romania si-a imbunatatit constant pozitia fata de celelalte state membre ale UE prin cresterea cotei de piata mondiala pentru exportul produselor din sectoarele industriale si agricole.
Printre punctele slabe ale economiei se numara nivelul redus de alfabetizare informatica a populatiei si "un ritm al transformarilor mai lent" decat este necesar pentru ca Romania sa depaseasca statutul de tara mai putin dezvoltata.

Alte vulnerabilitati sunt rata redusa de absorbtie a fondurilor europene de catre administratiile centrale si locale, cota de piata redusa a sectorului serviciilor, sectorul economic cel mai important, cu 67% din PIB, precum si dezechilibrul reprezentat de faptul ca doar sapte judete realizeaza 60% din exporturile nationale.

De asemenea, "persistenta unor structuri de organizare a afacerilor si strategiilor competitionale dezvoltate in peste 40 de ani de economie comunista, structuri care au intarziat procesele de transformare", reprezinta conditii nefavorabile. Alti factori de risc la nivel macroeconomic sunt nivelul redus de colectare a taxelor si evaziunea fiscala ridicata, sustenabilitatea sistemului de pensii, vulnerabilitati ale sistemului de sanatate, arieratele companiilor de stat.

Documentul arata ca, in ciuda cresterii economice, Romania este o tara cu "probleme sociale deosebite", indeosebi privind ponderea mare a populatiei aflate in saracie si risc de excluziune sociala. Alte probleme identificate sunt rata abandonului scolar mult mai ridicata fata de nivelul european, ponderea redusa a populatiei cu studii superioare, imbatranirea populatiei/fortei de munca din cauza migratiei tinerilor si a scaderii natalitatii si nivelul redus de educatie al populatiei, care poate conduce la somaj si afecta bunastarea pe termen lung.

Sursa foto: Free Digital Photos