Când vorbim de inventatori români ne gândim prima oară la un Henri Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Paulescu sau Aurel Vlaicu, dar lista de invenții renumite care au în spate ingeniozitatea românească este mult mai mare.

Mai mult, unele dintre ele nu au parte de controversele care se învârt în jurul invențiilor lui Coandă, Vlaicu sau Paulescu. Dar acesta nu este un subiect de dezbatere pentru acest articol.

Așadar, fără alte adăugiri, să intrăm în lista invențiilor importante, dar despre care se vorbește mai puțin și probabil nu știați că aparțin unor români.

Proiecțiile 3D în cinematografe - Theodor Ionescu

Ne bucurăm când mergem în sălile de cinematografe pentru a viziona un film în proiecție 3D, pentru spectaculozitatea imaginilor în comparație cu mult mai clasicul format 2D.

Evident, tehnologia actuală este mult diferită de cea inițială, dar proiecțiile 3D în sălile de cinematograf nu ar fi existat, probabil, fără mintea lui Theodor Ionescu, fizician român, născut în 1899, la Dorohoi.

Theodor V. Ionescu.jpg
De la Cezarika1, Bci2 - Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - dicționar (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982), Domeniu public, Legătură

Sir Charles Wheatstone a dat viață cu primele imagini 3D prin stereoscopie, în secolul XIX, mai exact în 1838, dar proiecțiile în sălile de cinema se datorează inventatorului cu origini române.

Theodor Ionescu este recunoscut oficial, în baza brevetului obținut în 1936, ca deținătorul patentului de invenție pentru redarea imaginilor 3D în cinema și televiziune.

A dat naștere, probabil fără să anticipeze acest lucru, unei dintre cele mai mari ramuri a industriei de divertisment din lume la ora actuală, proiecțiile 3D în cinematografe generând încasări de miliarde de dolari în fiecare an pentru producătorii de film.

Și nu a fost singura lui invenție, fizicianul român creând încă din 1925 un microfon bazat pe curenții emiși de corpurile încălzite și un modulator de lumină folosind fenomenul de interferență.

Mai mult, în 1946, împreună cu un alt fizician român, V. Mihu, a inventat și construit o instalație cu care s-a obținut prima „emisie stimulată” de tip MASER (amplificator cuantic de microunde).

Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir

Ne uităm în filmele de acțiune în care sunt implicate lupte între avioane de vânătoare și vedem scene în care piloții se catapultează din cockpit în ultima clipă pentru a scăpa cu viață.

Ei bine, aceste scene ar fi de neimaginat fără contribuția semnificativă a lui Anastase Dragomir, inventator român născut la Brăila, în 1896. Așadar, i-a fost contemporan lui Theodor Ionescu. Practic, face parte din aceeași generație de inventatori străluciți români.

Stamps of Romania, 2011-92.jpg
Domeniu public, Legătură

Deși nu se rezumă doar la asta, Anastase Dragomir este cunoscut pentru brevetul înregistrat la Paris, în 1930, pentru o versiune timpurie de scaun ejectabil.

Invenția denumită „celulă parașutată”, consta dintr-un scaun detașabil ce putea fi ejectat pe verticală și două parașute, ce putea fi instalat în aeronave sau orice tip de vehicul.

Invenția la care a contribuit și Tănase Dobrescu, a fost testată cu succes prima oară pe aeroportul Paris-Orly, în data de 25 august 1929. Succesul primului test a fost urmat și de cel al testului efectuat și în România pe aeroportul Băneasa.

Munca lor a rezultat prin obținerea patentului de „cockpit catapultabil”.

Hyper CD-ROM-ul - Eugen Pavel

Hyper CD-ROM-ul este un mediu de stocare a datelor multistrat, tridimensională ce permite stocarea unui volum uriaș de date.

Sunteți impresionați de un SSD de 100 de TB, cât are cel mai „încăpător” SSD comercial disponibil pe piață?

Ei bine, Hyper CD-ROM-ul permite stocarea a unui Petabyte de date. Asta înseamnă 1.000 de Terabytes (TB), ceea ce înseamnă peste 1.000.000 de Gigabytes (GB).

Discul are o grosime de 1 cm și un diametru de 12 cm și poate fi fabricat cu tehnologiile actuale.

Ceea ce este și mai impresionant este că tehnologia a fost prezentată în 1999. Cei care aveau calculatoare la acea vreme știu că CD-urile clasice aveau o capacitate de stocare de până la 870 MB.

Asta înseamnă că pe Hyper CD-ROM intrau peste 1 miliard de MB. Cu alte cuvinte, permitea stocarea echivalentă a datelor înmagazinate pe mai bine de 1.230 de CD-uri.

În timp ce tehnologia nu a ajuns să fie folosită la scară largă, adică nu a intrat în sfera comercialului, a fost folosită de companii de tehnologie uriașe, precum IBM, Compaq sau Philips, dar și de marile studiouri cinematografice de la Hollywood pentru stocarea cantităților uriașe de înregistrări video.

Prima mașină aerodinamică - Aurel Persu

Poate că nu intră chiar la capitolul invenții necunoscute, dar parcă nu se vorbește suficient de mult despre Aurel Persu și primul său model de mașină care a dat startul unei noi ere în industria auto.

Stamps of Romania, 2010-79.jpg
Domeniu public, Legătură

Într-o perioadă în care mașinile erau extrem de deficitare la capitolul aerodinamică, aspect ce are un impact crucial asupra performanțelor și consumului de combustibil a mașinilor, în anul 1924, Aurel Persu obținea în Germania brevetul pentru primul model de mașină aerodinamică din lume.

Este prima persoană care amplasează roțile mașinii în interiorul caroseriei pentru eficiență aerodinamică. Poate că la vremea lui, „picătura de apă” a lui Persu a părut o glumă pentru iubitorii și constructorii de mașini, dar vizionarul inginer român a anticipat ceva ceea ce industria auto din întreaga lume avea să perfecționeze până la extrem.

Prototipul original, prezentat de Persu acum 99 de ani nu mai funcționează, iar caroseria este deteriorată, dar poate fi admirat la Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida din București.

Crema anti-îmbătrânire – Ana Aslan

Numele Ana Aslan sună în mintea românilor, dar probabil mai mult pentru institutul de geriatrie înființat de ea în 1952.

Ana Aslan 1970.jpg
De la Basch, [...] / Opdracht Anefo - [1] Dutch National Archives, The Hague, Fotocollectie Algemeen Nederlands Persbureau (ANEFO), 1945-1989 bekijk toegang 2.24.01.04 Bestanddeelnummer 923-5478, CC0, Legătură

Poate doar doamnele și domnișoarele sunt mai în temă cu invenția cremelor anti-îmbătrânire de către Ana Aslan.

A fost prima femeie din lume care a creat produse anti-îmbătrânire. Specializată în gerontologie și geriatrie, Ana Aslan a descoperit efectul anti-îmbătrânire al procainei, care se regăsește în produse populare în rândul reprezentantelor sexului frumos, cum ar fi Gerovital H3 și Aslavital.

Evident, nu este un produs rezervat femeilor, cremele ei fiind folosite de bărbați marcanți din istoria modernă a lumii, printre aceștia numărându-se Charlie Chaplin, Salvador Dali și chiar președintele american John F. Kenedy.

În 1952, era recompensată cu Premiul internațional și medalia "Leon Bernard", una dintre cele mai importante distincții acordate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei

Mențiune - Testul pentru depistarea cancerului de col uterin – Aurel Babeș

Am lăsat la urmă poate cea mai importantă invenție, una care salvează vieți, probabil, în fiecare clipă, în toată lumea.

Nu este neapărat o surpriză pentru nimeni, dar, de asemenea, considerăm că se vorbește mai puțin despre așa ceva decât se vorbește despre un stilou cu rezervor.

Testul de screening al cancerului de col uterin salvează viețile multor femei din toate colțurile lumii. Georgios Papanicolaou a fost premiat pentru invenția sa, dar Aurel Babeș este cel care a făcut cea mai importantă descoperire, acesta realizând că o buclă de platină de la testul de screening poate determina prezența cancerului.

Aurel Babeș și-a publicat lucrările în 1927, iar Papanikolaou și le-a prezentat în 1943.

Cunoscut azi ca „Testul Babeș-Papanicolau”, acesta este esențial în depistarea cancerului de col uterin.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri