Uneori, lucruri urate se intampla si economiilor bune. In acest fel isi incepe reporterul Matt O'Brien, de la Washington Post, editorialul despre tragedia economiei finlandeze, lovita puternic de criza financiara si care, spre deosebire de Suedia, nu a reusit inca sa treaca de recesiune. Vinovata pare sa fie moneda europeana.

Putem spune despre economia Finlandei, fara sa exageram, ca este una dintre cele mai bune din lume la multe capitole: are cel mai putin corupt guvern si are una dintre cele mai mici datorii publice din randul tarilor dezvoltate. Insa, in ciuda faptului ca Finlanda are fundamente bune, economia sa nu este nici pe departe solida.

In realitate, Finlanda se afla in cea mai lunga recesiune din istoria sa, care, pe scurt, este cauzata de moneda euro. Povestea mai lunga a decaderii economiei finlandeze tine de faptul ca zona euro a intrat intr-o recesiune mai grava decat se anticipa initial, dar si de revolutia Apple, care a transmis prin produsele sale faptul ca Nokia este sinonim cu "smartphone depasit".

Astfel, Finlanda a descoperit cat de greu este sa inlocuiesti o companie de magnitudinea Nokia, care avea o pondere de 4% in economie. O a doua lovitura pentru Finlanda a venit cand hartia nu a mai fost la mare cautare la nivel international (Jeff Bezos si al lui Kindle ar putea fi responsabil), lemnul avand o pondere majora in exporturile Finlandei.

Nu in ultimul rand, Finlanda a simtit din plin efectele sanctiunilor comerciale aplicate de Occident Rusiei si a scaderii pretului la petrol, in contextul in care Rusia era cel mai mare partener comercial.

Editorialistul Washington Post sustine ca Finlanda ar fi avut oricum probleme mari in recesiunea europeana, dar daca nu ar fi avut euro ar fi trecut mai usor peste. De ce? Pentru ca o tara care a aderat la euro nu mai poate sa isi devalorizeze moneda.

O moneda slaba nu ar fi salvat Nokia, care a pierdut de ani buni competitia cu alti giganti tehnologici, dar ar fi facut restul economiei finlandeze mai competitiva. De asemenea, devalorizarea ar fi prevenit inflatia sa coboare prea mult, in prezent rata anuala fiind sub zero.

De fiecare data cand un soc loveste o economie, fie ca este vorba de o criza bancara sau un declin al industriei, economia pe ansamblu trebuie sa taie din costuri pentru a-si recastiga competitivitatea. Iar acest lucru poate fi facut in doua feluri: prin devalorizarea monedei, astfel incat salariile sa nu mai valoreze la fel de mult, sau prin taierea directa a salariilor.

Pare sa fie acelasi lucru, dar nu este. Este mult mai usor sa tai un pret, in speta rata de schimb a monedei nationale, decat sa tai preturile in milioane de cazuri, adica salariile angajatilor dintr-o economie. Si, in plus, este si mai putin dureros.

Daca ne uitam in oglinda la cazul Suediei, care si-a pastrat propria moneda, vedem ca in perioada 1989 - 2008 cele doua economii au crescut in aproximativ acelasi ritm, in timp ce dupa criza financiara diferentele de crestere economica au cumulat 20%, castigatoarea fara drept de apel fiind Suedia, care NU este in zona euro.

Totusi, ministrul finlandez de finante, Alexander Stubb, avertizeaza ca devalorizarea monedei este ca dopajul in sport, "iti da un boost pe termen scurt, dar pe termen lung nu este benefica".

1. Ce credeti ca ar fi trebuit sa faca guvernantii nostri in recesiune pentru ca economia sa treaca mai usor peste criza?


Sursa foto: Finlanda, Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri