Una dintre legile naturii spune ca adaptarea este conditia supravietuirii, iar economia nu face exceptie de la aceasta regula. Traim o perioada de profunde schimbari la nivel economic si tot mai multi specialisti afirma ca ne aflam in pragul celei de-a patra revolutii industriale generate de noi tehnologii precum inteligenta artificiala, blockchain, 3D printing sau energiile regenerabile. Este o revolutie care va schimba nu doar economia, ci insasi esenta societatilor noastre. Desigur, aceasta noua era aduce cu ea si un numar considerabil de provocari sau necunoscute, precum riscurile pe care le presupune automatizarea. Potrivit studiilor, 65% dintre copiii nostri vor avea job-uri care astazi nu exista, iar 50% dintre activitatile noastre vor fi automatizate.

Pentru a ramane competitiva, Romania trebuie sa se adapteze si sa devina o parte esentiala a acestui nou context economic. Iar una dintre nevoile la care ar trebui sa raspunda urgent este cea a robotilor industriali. Datele Federatiei Internationale pentru Robotica publicate pe 16 mai 2017 arata ca Romania are nevoie rapid de 10.000 de robot i industriali pentru a ramane competitiva in Europa Centrala si de Est. Potrivit aceleiasi surse, Romania are 11 roboti la 10.000 de lucratori industriali, in timp ce in Polonia numarul acestora este de 28, iar in Ungaria de 57 de roboti la 10.000 de lucratori industriali. Cehia este cea mai dezvoltata piata din Europa Centrala si de Est, cu aproape 100 de roboti la 10.000 de muncitori.

Cum sistemul lui Taylor, bazat pe sarcini standardizate, repetitive si riguros controlate nu mai este de mult unul care sa raspunda nevoilor unui mediu economic competitiv, atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al calitatii, Romania trebuie sa inteleaga urgenta trecerii la o noua paradigma de dezvoltare economica. Trebuie sa deblocam rapid forta de munca folosita in activitati repetitive si de valoare adaugata mica pentru a o putea folosi in activitati specifice noii economii. Cum?

Pentru inceput, ar fi cazul sa ne indreptam privirea si catre alte state UE si sa invatam din experienta lor. Tari precum Ungaria sau Polonia au aratat ca procesele de automatizare si robotizare au mers mana in mana cu cresterea salariilor si a numarului de posturi disponibile in industrie (chiar daca unele locuri de munca au disparut, au aparut altele noi, mai bine platite). Tehnologizarea nu inseamna neaparat pierderea locurilor de munca, asa cum o demonstreaza celebrul exemplu al introducerii bancomatelor in SUA.

Si totusi, ce ar trebui Romania sa faca in contextul acestui evident „handicap” tehnologic? Cat de importanti sunt robotii si cum poate afecta eventuala lipsa a acestora dezvoltarea economica? Daca pornim de la modelul exogen al lui Solow, laureat al premiului Nobel in 1987, cresterea economica este determinata de rata economisirii si cea a progresului tehnologic. Asadar, tarile in tranzitie, cu capital mai mic, cum este si cazul Romaniei, trebuie sa obtina o rata de economisire mai ridicata pentru a investi in recuperarea decalajelor. Iar acest lucru se poate realiza prin cresterea economiilor (micsorarea cheltuielilor si cresterea veniturilor, adica exact ce nu face Guvernul nostru din prezent). Romania continua sa aiba o crestere bazata pe consum, cu un boost pe termen scurt si cu efecte periculoase pe termen lung – in termeni simpli, nota de plata pentru excesele de astazi va trebui platita de generatiile de maine. Oricum ar fi, tarile in tranzitie trebuie sa incurajeze progresul tehnic si investitiile in noua tehnologie. De pilda in roboti, pe care va trebui sa-i importam pe termen scurt si mediu, neexistand o alternativa pentru rezolvarea acestei nevoi urgente.

Investitiile in capital sunt insa doar o parte a unui model de crestere economica. Paul Romer, un alt mare economist, propune un model propriu, potrivit caruia cresterea economica durabila este mai degraba rezultatul fortelor endogene. Conform acestuia, investitiile in capitalul uman, inovatie si stiinta sunt factorii care contribuie semnificativ la cresterea economica pe termen mediu si lung. Astfel, sustinerea de catre Guvern a cercetarii si educatiei sunt premise fundamentale pentru crestere economica, intrucat favorizeaza inovarea.

Asadar, pe termen lung, este nevoie sa gasim surse interne de inovare si crestere, daca vrem sa devenim o economie performanta. Iar pentru Romania, ca si pentru orice tara din lumea aceasta, cea mai valoroasa resursa o reprezinta oamenii sai.

In cazul Romaniei, performantele acestora sunt adesea exceptionale, in ciuda situatiei dezastruoase a sistemului de educatie din Romania, lipsit de o reforma reala dupa iesirea din comunism si cu rezultate ingrijoratoare la testele PISA – aproape unul din doi tineri de 15 ani este analfabet functional. Romania se afla in permanenta in top 20 la Olimpiada Internat ionala de Matematica , iar la Olimpiada Internationala de Chimie din 2016, la care au participat peste 80 de tari, a obt inut 3 medalii de aur, din care una de aur absolut, cu cel mai mare punctaj. De asemenea, la Olimpiada Internationala de Fizica, elevii romani au obtinut 2 medalii de aur si 3 de argint, iar la Olimpiada Internationala de Astronomie, 3 medalii de aur, 1 de argint si 3 bronz. Iar astfel de rezultate pot fi replicate si la nivelul profesorilor. De exemplu, in toate Universitatile TOP 20 din SUA exista cel putin un profesor roman de matematica. Totodata, profesorii romani sunt chemati sa pregateasca loturile de olimpici ale altor tari. Merita mentionate si rezultatele liceenilor romani la concursurile de robotica, unde sunt printre cei mai buni din lume, desi in scolile din Romania nu se invata aceasta disciplina.

In ciuda tuturor acestor rezultate, resursa umana din tara noastra este irosita din nepasare sau incompetenta. „Creierele” Romaniei decid sa paraseasca tara cu miile in fiecare an in cautarea unor destinatii cu conditii de viata mai bune. In acelasi timp, Guvernul Romaniei nu are nicio strategie pentru a-i aduce acasa, desi solutii exista si le-au fost puse la dispozitie inca din 2012 (de exemplu strategia SMART Diaspora, propusa de Liga Studentilor Romani din Strainatate, cu masuri posibile, institutii responsabile si bune practici globale – un document „la cheie”).

Din cauza capacitatii reduse a economiei de absorbtie a salariatilor cu o calificare inalta, acestia se pot indrepta spre alte sectoare decat acelea pentru care au fost pregatiti sau pot emigra in state care ofera oportunitati superioare din punct de vedere profesional si material. Astfel, chiar daca avem capital uman de inalta calitate, nu suntem capabili sa generam productivitate individuala prin inovare endogena. Din ce cauza? In principal pentru ca nu este suficient doar sa ai capitalul uman: acesta trebuie insotit si de un sector de cercetare si dezvoltare tehnologica dezvoltat, cu performante care sa favorizeze cresterea economica.

Un raport din anul 2011 al Bancii Mondiale semnaleaza ca sectorul Cercetarii, Dezvoltarii si Inovatiei se afla in criza, cu implicatii deosebit de grave pentru cresterea economica si competitivitatea Romaniei pe termen lung. Aceasta criza, spune raportul, este provocata de mai multi factori. Unul dintre acestia este cheltuirea resurselor in principal pe cercetarea de baza, nu pe proiecte inovatoare, iar un altul il constituie incapacitatea de a valorifica resursa uriasa a cercetatorilor si antreprenorilor romani, in special de peste hotare, comunitatea stiintifica romaneasca fiind una dintre cele mai puternice la nivel mondial.

O alta problema esentiala este subfinantarea cronica a acestui domeniu, problema care se mentine si in ziua de astazi. Astfel, in 2015, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta ponderii cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare in Produsul Intern Brut, de numai 0,38%, conform Eurostat. Merita mentionat ca media europeana s-a ridicat in jurul cifrei de 2%. Romania trebuie sa decida daca vrea sa ramana in mare parte un furnizor de produse agricole si materii prime pentru pietele bogate sau sa fie o tara care sa conteze la capitole precum stiinta si tehnologie. In cazul in care opteaza pentru varianta din urma, atunci cresterea finantarii cercetarii devine obligatorie.

Totodata, investitiile in cercetare trebuie realizate si de catre firmele care incorporeaza departamente specializate in astfel de activitati. In aceasta privinta, rolul guvernului este de a stimula investitiile private prin crearea unor conditii propice acestora, in ce priveste mediul de afaceri in general si sectorul cercetarii in special (de exemplu, cadrul legislativ pentru obtinerea de patente).

Asadar, noua realitate economica va obliga Romania sa adopte noi tehnologii pentru a ramane competitiva. Altfel, efectele asupra productivitatii vor fi din ce in ce mai grave. Deja diferentele fata de media europeana sunt ingrijoratoare: valoarea adaugata creata de angajatul roman intr-o ora de munca este la un sfert din media europeana, tocmai din cauza lipsei automatizarii; aceasta se face simtita mai ales in domeniul auto, unde un muncitor roman creeaza pe ora doar 16% din valoarea produsa de muncitorul european. Desi exista anumite schimbari care merita salutate in acest domeniu, precum cei 190 de roboti adusi de compania Ford la Craiova sau tinta companiei Dacia de a creste nivelul de automatizare la 20% in 2020, acestea vin destul de tarziu. Tocmai din cauza acestei intarzieri, aceasta tranzitie va fi problematica - sase locuri de munca din zece sunt in pericol sa dispara odata cu avansul tehnologic. Este de departe cea mai mare pondere din Europa.

Economia romaneasca are astfel de ales intre a deveni productiva cu riscul disponibilizarii unui numar insemnat de angajati sau de a proteja locurile de munca, ramanand insa tot mai necompetitiva. Este o situatie ingrata. Cum de s-a ajuns aici? Ei bine, cauza pentru care economia romaneasca este atat de expusa riscurilor provocate de automatizare se regaseste tocmai in rezultatele testelor PISA amintite mai sus. Studiile conduse de profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford arata faptul ca aceste competente cognitive masurate de PISA au un impact direct asupra cresterii economice a unei tari, existand o relatie directa intre tendintele de crestere a scorurilor la teste si cresterea economica a unei tari. Concluziile studiilor sale arata ca rolul educatiei in dezvoltarea economica este enorm, iar cel mai mare impact in acest sens il are calitatea profesorilor, dincolo de dotarile scolilor, numarul de elevi in clasa sau programa scolara. Cu toate acestea, in 2014 Romania avea cele mai mici cheltuieli cu educatia din intreaga Uniune Europeana, Guvernul alocand doar 3% din PIB invatamantului, in vreme ce media europeana era de 4,9 %. Situatia nu s-a schimbat in ultimii ani. Cum ar spune profesorul Marian Stas, absolvent de Harvard: Romania pe bune trebuie sa inceapa cu scoala pe bune.

In debutul celei de-a patra revolutii industriale, care va genera schimbari pe care cu greu le putem imagina astazi, intr-un ritm fara precedent, Romania pare mai putin pregatita ca oricand in istorie. Iar despre istorie Nicolae Iorga ne-a lasat acest avertisment: „Istoria isi bate joc de cei care nu o cunosc, repetandu-se”.

Marile transformari ale prezentului nu ar trebui sa ne sperie. Omenirea a mai trecut prin astfel de momente in revolutiile industriale anterioare, care au dus mereu la progres social si dezvoltare economica. La nivel global, creativitatea umana va gasi o solutie pentru a transforma aceasta potentiala criza intr-o oportunitate. Mai important pentru noi, la nivelul Romaniei, o tara care este mai mereu campioana la stiintele exacte, cu specialisti IT de prim rang, ar trebui sa poata sa se pozitioneze cu usurinta printre liderii noului val. Totul este sa inteleaga si sa vrea cine trebuie.

A contribuit Alin Iliescu

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri