Inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultati majore pentru intreprinderile noi si pentru cele care investesc, blocand infiintarea si dezvoltarea societatilor comerciale, sustin reprezentantii CNIPMMR. De asemenea, aplicarea unei cote diferentiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regasi in preturile produsului final, poate crea discrepante concurentiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectand direct volumul exporturilor.

Romania risca si declansarea procedurii de infrigement in cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozitiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibila, impiedicand libera circulatie a marfurilor si serviciilor

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

Impozitul pe venitul global (care inlocuieste impozitul pe gospodarie din anteriorul Program de Guvernare) si declaratiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativa suplimentara imensa pentru contribuabili (rezultata din completarea si inregistrarea declaratiilor, dar si din plata impozitului, recunoscandu-se explicit in noul Program de Guvernare ca abia “in Romania anului 2020 timpul alocat de contribuabili interactionarii cu institutiile statului, dar si de cetateni in general, se va reduce”), dar si o crestere semnificativa a cheltuielilor birocratice si administrative publice (cheltuieli materiale si de personal rezultate din inregistrarea declaratiilor, stabilirea impozitului, evidenta, incasare plata/compensare, control etc), in conditiile in care, nu este clarificat impactul masurii asupra bugetului, in contextul in care “veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite” de impozit, transmite CNIPMMR.

"Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor in Romania", precizeaza reprezentantii CNIPMMR.

Acestia subliniaza ca modificarea legislatiei fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevazand ca "De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia", implica modificarea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala.

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, cresterea fiscalitatii, prin majorarea contributiilor pentru salariatii cu timp partial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei si a taxei : suplimentara pe produsele al caror consum are un impact negativ major asupra sanatatii populatiei (fara precizarea categoriilor de produse), modificari privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putandu-se plati "la fondurile proprii de pensii (private), fara a mai exista obligatia de a se plati la bugetul asigurarilor sociale de stat", impozitul specific suplimentar privind profiturile obtinute din extractia de resurse naturale si neprelucrate in Romania.

"Avand in vedere ca pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate inca proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal si Codului de procedura fiscala corespunzatoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultari cu partenerii sociali, termenele de implementare a masurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) incalca principiile fiscalitatii, respectiv asigurarea informarii contribuabililor, cu modificarea/ completarea codurilor 'prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I', precum si predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie sa se asigure 'stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii', 'pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii'", se mentioneaza in comunicat, care subliniaza faptul ca principiile stabilitatii legislative si predictibilitatii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii, luand masuri vizand veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 — 5 ani si luand in calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Noul program de guvernare amana aplicarea multor masuri din programul de guvernare anterior

Reprezentantii CNIPMMR semnaleaza si faptul ca noul Program de Guvernare proroga aplicarea multor masuri din Programul de Guvernare anterior, ca de exemplu amanarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic, pana cel tarziu la 1 iulie 2018, in conditiile in care in Programul de Guvernare anterior urma sa fie dezbatut in primul trimestru al anului 2017, trebuia sa intre in dezbatere parlamentara din aprilie 2017 si sa intre in vigoare cel tarziu de la 1 iulie 2017.

CNIPMMR reitereaza ca pentru elaborarea Codului Economic este strict necesara implicarea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Citeste si:

Alte amanari mentionate sunt: amanarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, in loc de 1 ianuarie 2018) si amanarea cu un an a termenului de plata a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 sa nu mai existe nicio taxa care sa nu poata fi platita online, in loc de 1 ianuarie 2018).

Intreprinzatorii mai precizeaza ca noul Program de Guvernare prevede 12 masuri ce vizeaza IMM, cea mai mare parte avand ca termen de implementare 2017, dar sustin necesitatea unor actiuni administrative, legislative si bugetare care sa asigure efectiva lor aplicabilitate, in calendarul stabilit.

Pe de alta parte, ei atrag atentia ca noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, prin cresterea semnificativa a salariului minim, masurile severe pentru societatile cu pierderi si cu cifra de afaceri nula, interdictiile in cazul falimentului si extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscala.

"Cresterea salariului minim avand implicatii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca inainte de adoptarea unei hotarari in acest domeniu sa fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentari, raportat la criterii obiective, cu corelarea cresterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei romanesti, al fiecarei regiuni si judet, cu luarea in considerare a diferentelor dintre mediul urban si rural, salariul minim vizand toti angajatorii, inclusiv cei din sate si din zonele defavorizate din Romania. Cresterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe baza de analize a multiplelor implicatii la nivel macroeconomic si fundamentari obiective, pentru a asigura optimizarea functionarii economiei si a pietei muncii, numai dupa ample negocieri intre partenerii sociali, in scopul ajungerii la un consens intre acestia", se arata in comunicat.

Conform sursei citate, noul Program de guvernare prevede obiective ambitioase pentru absorbtia fondurilor europene, dar si obiective ambitioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate, printre care mentioneaza extinderea ariei de actiune pentru IMM-uri a CEC, infiintarea Bancii de Dezvoltare si Investitii, simplificarea procedurilor pentru obtinerea garantiilor date de catre fondurile de garantare existente in prezent, alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat in domenii precum turismul, cinematografie, constructiile, industria agro-alimentara si agricultura in cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor etc.

Totodata, reprezentantii CNIPMMR considera ca o serie de masuri necesita prudenta si analize de impact economic, fiscal si bugetar, precum infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii.

Sursa foto: Agerpres / Cristel