Ministerul Sanatatii Publice (MSP) vrea sa introduca fier si acid folic in faina destinata consumului uman de pe piata interna pentru a preveni anemia, a reduce defectele la nastere, rata accidentelor cardiovasculare, precum si pentru a spori productivitatea muncii.
Decizia Ministerului Sanatatii de a fortifia painea cu fier si acid folic a pornit de la faptul ca anual, Romania pierde 265 milioane de dolari din cauza scaderii productivitatii muncii la adulti si tinerii anemici, informeaza NewsIn. De asemenea, din acelasi motiv, cheltuielile pentru tratarea acestei afectiuni cresc anual cu 45 milioane dolari si, deficitul de acid folic provoaca moartea a 11.000 de copii, care se nasc prematur.
Potrivit medicilor, anemia este un indicator atat al malnutritiei cat si al sanatatii precare. Deficienta de fier, in formele ei cele mai severe, duce la aparitia anemiei feriprive. Medicii precizeaza ca si alte deficiente nutritionale in afara de cea de fier, cum ar fi cele de vitamina B12, acid folic (vitamina B6) si vitamina A, pot cauza anemie, desi dovezile medicale in acest sens sunt incerte.
Potrivit notei de fundamentare care insoteste propunerea MSP, in Romania, incepand cu anul 1990, Institutul pentru Ocrotirea Mamei si a Copilului din Bucuresti, cu suport tehnic si financiar din partea Reprezentantei UNICEF, a desfasurat mai multe studii despre gradul de nutritie al copiilor, punand accentul si pe viata intrauterina. Potrivit MSP, toate studiile realizate intre 1991 si 2005 au evidentiat prezenta unor deficiente nutritionale la femeile tinere, la femeile insarcinate si la copii si sustin concluzia ca anemia este o problema majora de sanatate publica in Romania.
Din datele pe care le detine Ministerul Sanatatii, 50% din copiii cu varsta sub 1 an aveau anemie cauzata de deficienta de fier asa cum au aratat studiile realizate intre anii 1991-2003. Prevalenta anemiei la copiii de un an a fost de 59,3% si la copiii de 12-23 luni de 56,8 , potrivit unui studiu din 2005. Prevalenta crescuta a anemiei la copiii scolari cu varste intre 6 si 7 ani era de 23,4% , potrivit unui studiu din 2005. in plus, greutatea medie la nastere era constant de 3200 g, cu 200 g mai putin decat in tarile din Europa de Vest, ponderea copiilor cu o greutate mica la nastere a variat intre 8% (1991), 9.1% (1999), 7,8% (2001), 8,5 (2005), iar 42,5% dintre gravide aveau anemie, potrivit studiilor.
Ponderea femeilor anemice era semnificativ mai mare in arealul rural fata de cel urban. Mai mult de jumatate din femei au urmat tratament profilactic cu fier si multivitamine, dar durata tratamentului nu a fost inregistrata, in timp ce mai putin de 30% din femeile insarcinate au luat acid folic.
Datele Ministerului Sanatatii au aratat o degradare inregistrata in nivelul de fier la varstele de 1, respectiv 2 ani si faptul ca anemia apare mai frecvent la copiii sub 5 ani. Studiile au aratat si faptul ca daca mama are o educatie mai inalta, cu atat sunt mai mari valorile medii ale hemoglobinei si scad sansele aparitiei anemiei pentru toate cele trei grade de severitate: 66% din copii ai caror mame au mai putin de 5 clase sunt anemici si, din acestia, aproape o cincime sufera de anemie severa. in acelasi timp, copiii unor mame care au mai mult de un copil sunt adesea anemici: la varstele de 1 si 2 ani, gradul de raspandire al anemiei la al 4-lea copil (de gradul 4) era peste 60%. Un sfert din copii anemici, sufera de anemie severa.
in nota de fundamentare a propunerii de hotarare de guvern se precizeza si faptul ca Programul National de Sanatate al Ministerului Sanatatii Publice care a inclus interventii menite sa previna anemia cauzata de deficienta de fier la femeile insarcinate si la copiii mici nu a dat rezultatele asteptate, iar gradul de raspandire a anemiei a crescut la toate populatiile studiate.
In acest context, MSP considera ca punerea la punct a unei legislatii pentru fortifierea fainii ar asigura cadrul necesar corectarii deficitelor nutritionale.Actul normativ propus are ca scop realizarea cadrului legal necesar pentru a raspunde problemelor de sanatate publica legate de anemia prin deficit de fier si de deficitul de acid folic, prin fortifierea universala cu fier si acid folic a fainii. Documentul se refera la implementarea masurilor necesare pentru fortifierea universala a fainii cu fier si acid folic in Romania, la obligativitatea fortifierii fainii pentru consumul intern, termene de implementare, normele tehnice necesare, institutii si structuri cu responsabilitati in monitorizare si control.
Prin fortifierea alimentelor se intelege imbogatirea cu minerale - vitamine a alimentelor consumate in mod obisnuit, in scopul imbunatatirii valorii nutritive a acestora, aducand astfel beneficii sanatatii populatiei.
MSP precizeaza in propunerea de proiect de act normativ ca a fost aleasa painea pentru fortifiere deoarece este un aliment de baza in Romania si este consumata de intreaga populatie, indiferent de varsta sau categorie sociala. Ministerul Sanatatii considera ca fortifierea fainii reprezinta o interventie cu o mare eficienta de cost si in acelasi timp o modalitate simpla de administrare a fierului si acidului folic unor grupuri mari de persoane. Potrivit ministerului, fortifierea fainii nu implica modificari in alimentatia populatiei si nici schimbari importante la nivelul industriei alimentare.
Anemia prezinta efecte negative semnificative atat asupra dezvoltarii copiilor, cat si asupra productivitatii adultilor. Anemia scade IQ-ul copiilor cu 5-10%, duce la performante scolare sub nivelul normal, la deficiente cognitive, duce la slabiciune fizica si oboseala continua, la scaderea in productivitatea zilnica de minim 2,5%.
Potrivit Ministerului Sanatatii, costurile pe care le presupune fortifierea fainii cu fier si acid folic sunt de aproximativ 1,68 lei pe tona de faina, iar investitia pe care trebuie sa o faca morile de faina sunt intre 4.800 si 24.000 lei pe unitate, asa cum aproximeaza ministerul.
Potrivit MSP, actul normativ propus va contribui la reducerea prevalentei anemiei prin deficit de fier si a deficitului de acid folic iar principalele beneficii vor fi imbunatatirea imunitatii generale si a rezistentei la infectii, scaderea morbiditatii si a mortalitatii la copii si femeile gravide, imbunatatirea performantelor scolare la copii si adolescenti. prevenirea deficitului cognitiv permanent la copii, cu impact semnificativ asupra coeficientului de inteligenta. Aceasta masura ar putea permite asigurarea unei mai bune dezvoltari fizice a copiilor, reducerea capacitatii scazute de munca si cresterea productivitatii cu impact pozitiv asupra PIB-ului cu pana la 5% estimeaza specialistii MSP.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
