Wall-Street.ro: Ati denumit Editia a X-a Conferintei Nationale ALB: "Institutiile Financiare Nebancare la 10 ani de evaluare a rolului lor in creditarea economiei si a consumului". Descrieti, va rog, in cateva cuvinte trei factori care au influentat puternic piata de leasing in acest aceasta perioada si consecintele acestora, care au conturat industria de profil.

Adriana Ahciarliu: Vorbim despre o decada de activitate a unei asociatii initial profesionale, ulterior recunoscuta ca fiind patronala si este evident ca dorim sa realizam o evaluare a rezultatelor mai ales in contextul in care, la momentul "nasterii" ALB - anul 2004 - pachetul legislativ dedicat leasingului era minimal si neadaptat cerintelor realitatii economice. Proiectele ALB au devenit astfel proiecte legislative concretizate in acesti 10 ani in legea speciala a leasingului, legea privind institutiile financiare nebancare, modificarile aduse Codului Fiscal pentru tratamentul fiscal al leasingului financiar si operational si al IFN-urilor la modul general precum si schimbarea standardului contabil aferent operatiunilor de leasing financiar prin recunoasterea acestuia ca activitate de creditare.

Wall-Street.ro: Criza financiara a impus cuvantul de ordine "planificare" in ceea ce priveste activitatea in piata de leasing. Ce strategii au adoptat firmele de leasing dupa anii de criza?

Adriana Ahciarliu: Dincolo de cuvantul de ordine "planificare" as mentiona si un alt cuvant care caracterizeaza acesti ultimi 6 ani de activitate in umbra unei crize financiare: prudentialitate. O prima strategie adoptata a fost aceea de a spori indicatorii de prudentialitate si de a aplica politici adecvate de scadere a portofoliului neperformant. Este public faptul ca societatile membre ALB au reusit mult mai repede sa scada ponderea creditului neperformant la valori exprimate printr-o singura cifra in comparatie cu alte sectoare financiare in perioada de criza.

Wall-Street.ro: O mare parte dintre clientii persoane juridice ai firmelor de leasing au uitat sau nu au stiut ce inseamna administrarea riscului valutar, dupa o perioada de cativa ani de relativa stabilitate. Criza le-a oferit insa "o lectie dureroasa" celor, in special, din transporturi si imobiliare sau constructiile. Cum s-a schimbat comportamentul clientului?

Adriana Ahciarliu: Nu cred ca ar trebui sa ne asumam faptul ca acesti clienti nu au stiut care este definitia riscului valutar. As opina mai degraba ca acestia si-au asumat riscul valutar fara insa a avea capacitatea de a previziona efectele directe ale crizei asupra contractelor de leasing pe care le aveau in derulare. Dincolo de riscul valutar, cred ca acestia au abordat politici diferite in functie de felul in care au reusit sau nu au reusit sa isi adapteze businessul crizei economice si financiare.

Au fost astfel utilizatori care au aplicat, metaforic vorbind, "politica strutului" si au ramas in asteptarea unor solutii conciliante din partea lessorului. Au fost insa si clienti care au actionat prudential si au informat din timp societatile de leasing asupra efectelor estimate ale crizei incercand astfel un parteneriat in perioada de criza. In acest context oferta de sale & lease back a fost in perioada de criza o solutie viabila si atractiva pentru acoperirea necesarului de lichiditati pentru aceasta categorie de clienti.

Wall-Street.ro: Cum ati descrie evolutia pietei de leasing si a creditului de consum in 2014, din punct de vedere al tendintelor si al activitatii societatilor de profil?

Adriana Ahciarliu: Spun cu toata convingerea ca anul 2014, dincolo de faptul ca este unul aniversar pentru ALB, este si un an al optimismului. Atat leasingul financiar cat si creditul de consum au inregistrat cresteri semnificative in primele doua trimestre comunicate deja. Este poate o evidenta repetata faptul ca leasingul financiar si creditul de consum IFN sunt produse financiare ancorate direct in realitatea economica a agentilor economici si a consumatorului prin accesibilitatea si flexibilitatea pe care o prezinta specificul contractual in comparatie cu creditarea pura bancara.

Citeste si:

Wall-Street.ro: Ce noi domenii considerati ca vor da tonul in industria finantarilor in leasing in perioada urmatoare? Care sunt cele mai finantabile domenii?

Adriana Ahciarliu: Leasingul financiar este un produs flexibil. El poate fi adaptat oricarui domeniu de activitate economica cu conditia unei bune evaluari a riscurilor aferente acestui model de finantare de active. Este vizibil faptul ca o tendinta de dezvoltare strategica a economiei nationale va fi urmata de o tendinta de crestere a finantarilor in leasing pe acel domeniu, tocmai pentru ca leasingul financiar este un produs adaptabil rapid evolutiilor si cerintelor concrete ale pietei. Asa se explica cresterea finantarilor echipamentelor destinate agriculturii in ultimii doi ani si tot asa se explica scaderea drastica a finantarii sectorului imobiliar.

Wall-Street.ro: La majoritatea conferintelor, indiferent de domeniu, cel putin un speaker vorbeste de potentialul neexploatat al pietei respective. Care este opinia dumneavoastra in ceea ce priveste piata de leasing? Exista probleme legislative care impiedica aceasta dezvoltare?

Adriana Ahciarliu: La fiecare editie a conferintelor ALB am adus in discutie probeleme legislative care asteapta rezolvare rapida. Prin urmare lista acestor probleme ar fi destul de lunga si ea ar reprezenta de facto un scurt istoric al activitatii ALB in acesti 10 ani. Voi mentiona insa 2 subiecte cu impact nedorit asupra rezultatelor pietei de leasing financiar: tratamentul TVA al bunurilor nereposedate din contractele de leasing terminate anticipat si legea insolventei. In cazul tratamentului TVA efectele negative au produs efecte rapid iar corectarea textului de lege a fost refuzata de echipa guvernamentala la acea data fiind astfel nevoiti sa apelam la sprijinul Comisiei Europene pentru modificarea legislatiei impusa de procedura de infringement. In ceea ce priveste legea insolventei am reusit sa corectam textul initial al legii in baza dialogului social anul acesta cu ocazia amendarii acestei legi de Parlamentul Romaniei.

Wall-Street.ro: Care dintre urmatoarele patru elemente considerati ca-si va reveni in 2015 si va influenta piata de leasing: investitiile straine, consumul, finantarea sau programele guvernamentale? Exista un altul mai important?

Adriana Ahciarliu: As incepe cu ultima intrebare: mai importanta decat orice altceva este increderea in piata pe care o reprezentam si asumarea Codului bunelor practici de catre intreaga piata, nu doar de catre societatile membre ALB. Programele guvernamentale sunt de asteptat sa deschida usa parteneriatului public privat care este aproape zero in Romania in timp ce investitiile straine sunt total dependente de stabilitatea si increderea in stabilimentul politic si legislativ al tarii. Speram ca odata clarificate alegerile pentru Presedintele Romaniei, politicienii acestei tari sa isi asume responsabilitatea unui buget ancorat in realitate si dezbatut cu mediul de afaceri si social si sa ofere o platforma de stabilitate pentru perioada de liniste pe care o estimam pana la urmatorul an electoral.

Wall-Street.ro: Descrieti, va rog, in cateva randuri ce obiective majore si de impact doreste Asociatia sa le traseze in cadrul conferintei ALB din 20 noiembrie.

Adriana Ahciarliu: Tot ceea ce vom dezbate in cadrul conferintei in aceasta a 10-a editie aniversara va fi orientat spre nevoia spre o mai buna comunicare si transparenta a tuturor factorilor implicati, nevoia de impunere a bunelor practici catre toate IFN-urile inscrise in Registrele BNR ( ma refer aici la principiile asumate de membrii ALB prin Codul de bune practici in credit de consum si leasing financiar) dar si spre o mai buna colaborare cu autoritatile. In ultimii ani dialogul social s-a constituit intr-o bifa necesara din partea Executivului fara a fi insa resimtit ca un proces de constructie in comun a proiectelor legislative, bugetare sau a programelor guvernamentale.

Speram ca vom putea gasi solutia de intarire a rolului ALB ca patronat pentru ca opinia industriei financiare pe care ALB o reprezinta sa fie un factor important pentru Executivul romanesc nu doar prin dialog intermediat de Comisia Europeana in procedura de infringement ci prin dialog direct, prudential si constructiv.